raport definitie

RAPÓRT s.n. I. 1. Legătură, relație între fenomene, între noțiuni etc. ♦ (La pl.) Legături (de prietenie, de serviciu etc.). 2. (Mat.) Câtul a două mărimi de același fel. 3. Relație (numerică) între două valori. II. Casă de raport = casă construită pentru a fi închiriată și a aduce astfel beneficii. III. Comunicare scrisă sau orală, dare de seamă, expozeu care se adresează către o instanță judiciară, către un șef ierarhic, către o adunare generală etc.; momentul când se face această prezentare. ♦ (Mil.) Scurtă prezentare orală asupra situației trupei, făcută de un militar în fața superiorului său. [Pl. -orturi, -oarte. / < fr. rapport]. substantiv neutruraport

rapórt¹ (relatare oficială, cât între două mărimi) s. n., pl. rapoárte substantiv neutruraport

rapórt² (relație) s. n., pl. rapórturi substantiv neutruraport

rapórt³ (venit) s. n. substantiv neutruraport

RAPÓRT, (I) raporturi, (II) rapoarte, s. n. I. 1. Legătură între două sau mai multe persoane, obiecte, fenomene, noțiuni pe care gândirea omenească o poate constata și stabili; relație. ◊ Expr. În raport cu... = față de..., în comparație cu... Sub raportul (sau sub acest raport, sub diverse raporturi, sub toate raporturile) = din acest punct de vedere (sau din diverse puncte, din toate punctele de vedere, sub toate aspectele). 2. (Mai ales la pl.) Contact, legătură între mai multe persoane, instituții etc.; relație. 3. (Mat.) Câtul dintre două mărimi de același fel, exprimate în aceleași unități. 4. Relație (numerică) între două valori. II. 1. Comunicare scrisă sau orală făcută de cineva în fața unei adunări, a unei autorități etc., cuprinzând o relatare (oficială) asupra unei activități personale sau colective; textul acestei comunicări. 2. Scurtă prezentare orală asupra situației trupei făcută de un militar în fața superiorului său; ora, momentul când se face această prezentare. ◊ Expr. A se prezenta (sau a ieși, a fi scos) la raport = a se prezenta (sau a fi chemat) în fața unui superior pentru a-și susține o doleanță sau a răspunde pentru o greșeală săvârșită. III. (în sintagma) Casă (sau imobil) de raport = casă sau imobil cumpărat sau construit în vederea speculei. – Din fr. rapport. substantiv neutruraport

RAPÓRT s. n. I. 1. legătură între obiecte, fenomene, noțiuni etc. ◊ (pl.) relație între două valori. ◊ (mat.) câtul a două mărimi de același fel. 3. (gram.) relație stabilită între cuvinte, construcții și propoziții. II. câștig. ♦ casă de ~ = casă construită pentru a fi închiriată și a aduce astfel beneficii. III. 1. dare de seamă, făcută de cineva în fața unei adunări, a unei autorități etc., o relatare asupra unei activități. 2. scurtă prezentare orală asupra situației trupei făcută de un militar în fața superiorului său. (< fr. rapport) substantiv neutruraport

raport n. 1. dare de seamă despre o misiune sau o lucrare: raportul unui inginer, medic; 2. analogie, convenință: aceste două edificii au raport laolaltă; 3. relațiuni (naturale sau logice) între lucruri: raport de cauză la efect; 4. relațiuni între oameni: raporturi de amicie; 5. Gram. relațiunea vorbelor între ele: raportul adjectivului cu substantivul său; 6. relațiuni între două mărimi sau cantități matematice. substantiv neutruraport

*rapórt n., pl. urĭ (fr. rapport, d. rapporter, a raporta). Asemănare, analogie, puncte comune: persoane care aŭ raporturĭ de caracter. Legătură, relațiune între lucrurĭ saŭ persoane: raportu dintre cauză și efect, raporturile politice dintre doŭă țărĭ. Jur. Acțiunea de a aduce la o moștenire o sumă saŭ alt-ceva primit în ainte [!] p. a avea acuma drept la împărțirea acesteĭ moștenirĭ. V. proisfora). Gram. Relațiunea dintre cuvinte: raportu subĭectuluĭ cu predicatu. Mat. Raportu a doŭă numere, cîtu împărțiriĭ lor. Raportu a doŭă mărimĭ, număru care exprimă măsura unuĭa cînd cel-lalt e luat ca unitate. Pl. oarte. Dare de samă [!], relațiune, expunere a faptelor: rapoartele prefecților către guvern. În raport cu, față de, proporțional, comparativ cu: pămîntu e mic în raport cu soarele. Supt [!] raportu..., în privința..., din punctu de vedere al...: supt raportu onestitățiĭ, el e invulnerabil. substantiv neutruraport