decoperta definitie
- Vezi aici mai multe rimedecoperta
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cude
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudec
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuta
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina curta
DECOPÉRTĂ s. f. decopertare. (după it. discoperta) substantiv feminindecopertă
DECOPÉRTĂ, decoperte, s. f. Decopertare. [Var.: descopértă s. f.] – Pref. de- + copertă. substantiv feminindecopertă
DECOPERTÁ vb. tr. 1. a desface acoperișul unei construcții. 2. a dezveli un zăcământ (la suprafață), îndepărtând rocile sterile. ◊ a îndepărta partea superioară a solului, în vederea executării unor lucrări de fundare sau nivelare. (după it. discopertare) verb tranzitivdecoperta
*decopertá (a ~) vb., ind. prez. 3 decoperteáză verb tranzitivdecoperta
DECOPERTÁ, decopertez, vb. I. Tranz. A desface acoperișul unei construcții. ♦ Spec. A dezveli un zăcământ (care se exploatează la suprafață). [Var.: descopertá vb. I] – Pref. de- + coperta. verb tranzitivdecoperta
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluidecoperta
| decoperta substantiv feminin | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)decoperta | decopertare | decopertat | decopertând | singular | plural | ||
| decopertând | decopertați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | decopertez | (să)decopertez | decopertam | decopertai | decopertasem | |
| a II-a (tu) | decopertezi | (să)decopertezi | decopertai | decopertași | decopertaseși | ||
| a III-a (el, ea) | decopertează | (să)decopertai | decoperta | decopertă | decopertase | ||
| plural | I (noi) | decopertăm | (să)decopertăm | decopertam | decopertarăm | decopertaserăm | |
| a II-a (voi) | decopertați | (să)decopertați | decopertați | decopertarăți | decopertaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | decopertează | (să)decoperteze | decopertau | decopertară | decopertaseră | ||