www.ReduPedia.ro
Definitie sol - ce inseamna sol - Dex Online
Alege sensul dorit: sol - substantiv masculin sol - substantiv neutru sol - temporar

sol definitie

SOL- Element prim de compunere savantă cu semnificația „sol” (1), „pământ”. [< lat. solum]. substantiv masculin sol

SOL1 s.m. invar. (Muz.) 1. A cincea notă din gama majoră tip; sunetul corespunzător notei. 2. Coarda, clapa unui instrument care dă sunetul acestei note. 3. Denumirea uneia dintre chei. [< it. sol]. substantiv masculin sol

SOL2 s.m. Unitate monetară în Peru. [< sp. sol]. substantiv masculin sol

SOL1- elem. „soare”. (< lat. sol) substantiv masculin sol

SOL3 s. m. soluție coloidală. (< fr. sol) substantiv masculin sol

SOL4 s. m. inv. (muz.) 1. treapta a cincea a gamei diatonice; sunetul și nota corespunzătoare. 2. coarda, clapa unui instrument care dă acest sunet. 3. denumirea uneia dintre chei. (< it., fr. sol) substantiv masculin sol

SOL5 s. m. unitatea monetară a statului Peru. (< fr., sp. sol) substantiv masculin sol

sol (-li), s. m. – Trimis, mesager, ambasador. Sl. sŭlŭ, solŭ (Cihac, II, 353), Cf. slov. sol.Der. soli, vb. (înv., a trimite, a comunica); solie, s. f. (trimitere, misiune; mesaj); solitor, s. m. (înv., parlamentar, trimis, delegat). substantiv masculin sol

sol, soli s. m. (deț.) complice. substantiv masculin sol

1) sol n. (vsl. sŭlŭ, d. sŭlati, slati, a trimete; rus posol, vechĭ sol. V. pașol, poslanic). Trimes, anunțător (ambasador ș. a.): asediațiĭ aŭ trimes un sol de pace. substantiv masculin sol

sol m. 1. trimis, ambasador: capul solului nu se taie; 2. fig. vestitor: un glonte, sol al morții crunte AL. [Slav. SŬLŬ, delegat, vestitor]. substantiv masculin sol

SOL2, soli, s. m. Persoană trimisă (oficial) undeva cu o misiune; spec. emisar însărcinatducă tratative oficiale în numele unei țări sau al unui suveran (din Evul Mediu). ♦ Vestitor. ♦ (La nunțile țărănești) Flăcău trimis de mire în satul sau la casa miresei spre a-i vesti sosirea. – Din sl. solŭ. substantiv masculin sol

SOL3, soli, s. m. Unitate monetară din Peru. – Din fr. sol. substantiv masculin sol

SOL- Element prim de compunere savantă cu semnificația „sol” (1), „pământ”. [< lat. solum]. substantiv neutru sol

SOL1- elem. „soare”. (< lat. sol) substantiv neutru sol

2) sol n., pl. urĭ (lat. sŏlum, fr. sol. V. sub-sol). Teren, pămînt, suprafață de pămînt: solu patriiĭ, a scormoli solu, un sol petros. substantiv neutru sol

sol (soluri), s. n. – Pămînt. Fr. sol.Der. subsol, s. n., după fr. sous-sol. substantiv neutru sol

SOL s.n. 1. Stratul afânat de la suprafața Pământului, în care se dezvoltă viața vegetală. 2. Teritoriu, pământ. 3. Soluție coloidală. [Cf. fr. sol, lat. solum]. substantiv neutru sol

SOL2 s. n. 1. strat superficial, afânat, al scoarței terestre, în care se dezvoltă viața vegetală. 2. teritoriu, pământ. ♦ exercițiu la ~ = probă de gimnastică executată la nivelul podelei. (< fr. sol, lat. solum) substantiv neutru sol

sol n. 1. teren considerat în raport cu natura și calitățile sale productive: sol băltos; 2. suprafață de teren pe care se zidește, se umblă: sol puțin solid. substantiv neutru sol

SOL5, soluri, s. n. 1. Strat afânat, moale și friabil de la suprafața scoarței pământești, care (împreună cu atmosfera din jur) constituie mediul de viață al plantelor; suprafața pământului; p. ext. pământ, teren. 2. (Și în sintagma exercițiu la sol) Probă de gimnastică executată la nivelul podelei. – Din fr. sol, lat. solum. substantiv neutru sol

Sol, la romani, veche divinitate de origine sabină, identificată cu Helios din mitologia greacă (v. Helios). temporar sol

sol, -i, s.m. – Om de încredere, trimis special. În expr. sol la Dietă = deputat. (Țiplea 1906). – Din sl. solŭ (Cihac cf. DER). temporar sol

!sol1 (notă muzicală) s. m., pl. sol temporar sol

!sol2 (emisar, vestitor, monedă peruană, soluție coloidală) s. m., pl. soli temporar sol

sol n. Muz. a cincea notă a gamei și semnul ce o reprezentă. temporar sol

SOL4 s. n. (Chim.) Soluție coloidală. – Din fr. sol. temporar sol

șol (-luri), s. n. – (Banat) Ceașcă. Germ. Schale, prin săs. schol (Scriban). temporar șol

șol n., pl. urĭ (sas. schol, germ. schale, ceașcă; sîrb. šolja, ceașcă). Ban. Olt. Ceașcă. temporar șol

sol3 (stratul superior al pământului, suprafața pământului) s. n., (feluri) pl. sóluri temporar sol

3) *sol m., pl. tot așa (prima silabă din cuvîntul solve, cu care începe al cincilea vers din imnu latin al sfîntului Ion Botezătoru). Muz. Acincea notă a gameĭ do. Semnu care reprezentă această notă. temporar sol

SOL1, sol, s. m. (Muz.) 1. Unul dintre cele șapte sunete ale gamei; notă corespunzătoare acestui sunet. 2. Nume dat uneia dintre chei. – Din it., fr. sol. temporar sol

Helios (sau Helius), „Soarele”, era o divinitate solară, asemănătoare – și uneori identificată – cu Apollo. Aparținea generației preolimpiene; era fiul lui Hyperion și al Theiei și frate cu Selene și cu Eos. Helios, închipuit ca un tînăr frumos și puternic, este zeul care aude și vede totul. Vestit de Aurora, care-l precedă, el străbate zilnic bolta cerească pe carul său tras de patru cai iuți. Seara Helios coboară în apele oceanului, unde-și scaldă și-și răcorește caii înfierbîntați, el însuși odihnindu-se într-un palat de aur, de unde o pornește din nou la drum în ziua următoare. Cu oceanida Perse, Helios are mai mulți copii: Circe, Aeetes regele Colchidei, Pasiphaë și Perses. Cu oceanida Clymene, una dintre surorile soției lui, are mai multe fiice (v. Heliades). Acestea din urmă îi păzesc faimoasele cirezi de boi din care s-au înfruptat tovarășii lui Odysseus (v. și Odysseus). În mitologia romană Helios se numea Sol. temporar helios

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului sol

sol   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sol solul
plural soli solii
genitiv-dativ singular sol solului
plural soli solilor
sol   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sol solul
plural soli solii
genitiv-dativ singular sol solului
plural soli solilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z