slalom definitie

SLÁLOM s.n. 1. Coborâre la schi a unei pante în zigzag, cu trecerea obligatorie prin anumite puncte dinainte stabilite. ♦ Probă sportivă disputată pe un parcurs în pantă jalonată cu obstacole artificiale foarte sinuoase. ◊ Slalom nautic = sport practicat pe caiace sau pe canoe, de una sau de două persoane, ori între echipe, fiecare formată din trei ambarcații, pe cursurile repezi ale apelor de munte, presărate cu praguri, vârtejuri etc. 2. Probă de conducere auto pe o pistă jalonată. [Pl. -muri. / < germ. Slalom, fr., norv. slalom]. substantiv neutruslalom

SLÁLOM s. n. 1. (schi) coborâre a unei pante în zigzag cu trecerea obligatorie prin anumite puncte dinainte stabilite. 2. cursă de schi disputată de un astfel de parcurs. ♦ ~ nautic = sport pe caiace sau pe canoe, fiecare formată din trei ambarcații, pe cursurile repezi ale apelor de munte, presărate cu praguri, vârtejuri etc. 3. probă de conducere auto pe un parcurs sinuos. (< fr. slalom) substantiv neutruslalom

slálom s. n., pl. slálomuri substantiv neutruslalom

slalom, slalomuri s. n. (pub.) 1. direcție incertă; fluctuație imprevizibilă. 2. șiretlic, tertip. substantiv neutruslalom

SLÁLOM, slalomuri, s. n. Coborâre pe schiuri într-o succesiune de viraje. ♦ Probă din schiul alpin care constă în coborârea în două manșe a unei pante, prin ammite puncte de trecere obligatorii (denumite porți). ◊ Slalom nautic = ramură din sportul nautic care constă în parcurgerea unui traseu, cu caiacul sau cu canoia, pe ape curgătoare și tumultuoase, printre obstacole suspendate deasupra apei. – Din fr. slalom. substantiv neutruslalom