 
            
        RUDIMENTÁR, -Ă adj. Care este la începutul formării, pe punctul de a se naște, la începutul dezvoltării sale; primitiv, grosolan. [Cf. fr. rudimentaire]. adjectivrudimentar
RUDIMENTÁR, -Ă adj. care se află în stadiul inițial al dezvoltării; primitiv, neevoluat; grosolan. (< fr. rudimentaire) adjectivrudimentar
*rudimentár, -ă adj. (d, rudiment; fr. -taire). Care e la început saŭ care nu prezentă [!] de cît [!] primele elemente, elementar, puțin dezvoltat: organ rudimentar, știință rudimentară. Adv. A poseda o știință rudimentar. adjectivrudimentar
rudimentár adj. m., pl. rudimentári; f. rudimentáră, pl. rudimentáre adjectivrudimentar
rudimentar a. ce are caracterul unui rudiment, unui embrion: civilizațiune rudimentară. adjectivrudimentar
RUDIMENTÁR, -Ă, rudimentari, -e, adj. Care este slab dezvoltat, care abia începe să se formeze, care este la începutul dezvoltării sale; primitiv, neevoluat. – Din fr. rudimentaire. adjectivrudimentar
| rudimentar adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | rudimentar | rudimentarul | rudimentară | rudimentara | 
| plural | rudimentari | rudimentarii | rudimentare | rudimentarele | |
| genitiv-dativ | singular | rudimentar | rudimentarului | rudimentare | rudimentarei | 
| plural | rudimentari | rudimentarilor | rudimentare | rudimentarelor | |