*azárd și hazárd n., pl. urĭ (fr. hasard. V. zar 1). Barb. Noroc, întîmplare: joc de azard. Risc. substantiv neutruazard
HAZÁRD s.n. Soartă, destin. ♦ Întâmplare. ◊ Joc de hazard = joc de noroc. [Pl. -duri, -de. / < fr. hasard]. substantiv neutruhazard
HAZÁRD s. n. 1. întâmplare (neașteptată). ♦ joc de ~ = joc de noroc. 2. (fil.) lipsă de ordine în structura unor sisteme. 3. soartă, destin. (< fr. hasard) substantiv neutruhazard
*hazárd, V. azard. substantiv neutruhazard
hazard n. 1. întâmplare neprevăzută: un hazard fericit; 2. pericol, risc: hazardul războiului (= fr. hasard). substantiv neutruhazard
HAZÁRD, hazarduri, s. n. Împrejurare sau concurs de împrejurări (favorabile sau nefavorabile) a căror cauză rămâne în general necunoscută; p. ext. întâmplare neprevăzută. ♦ Soartă, destin. ◊ Joc de hazard = joc de noroc. – Din fr. hasard. substantiv neutruhazard
HAZÁRD, (rar) hazarduri, s. n. (Franțuzism) Faptul că un eveniment depinde de cauzele sale în așa fel încît o diferență neînsemnată în cauze poate produce o diferență considerabilă în efecte; p. ext. întîmplare neprevăzută, neașteptată. ◊ Joc de hazard = joc de noroc. Alteța sa duca (= ducele) de Nassau nu învoiește supușilor săi să joace jocuri de hazard. NEGRUZZI, S. I 326. substantiv neutruhazard
hazárd s. n., (întâmplări) pl. hazárduri temporarhazard
| hazard substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | hazard | — |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural | — | — | |