IREVOCÁBIL, -Ă adj. Care nu poate fi revocat, schimbat; hotărât, definitiv, sigur. [Cf. fr. irrévocable, lat. irrevocabilis]. adjectivirevocabil
*irevocábil, -ă adj. (lat. irrevocabilis. V. revoc). Care nu se poate revoca: donațiune irevocabilă. Fig. Care nu se poate readuce: timpu e irevocabil. Adv. În mod irevocabil: dată irevocabil fixată. adjectivirevocabil
irevocábil adj. m., pl. irevocábili; f. irevocábilă, pl. irevocábile adjectivirevocabil
irevocabil a. 1. care nu poate fi revocat: donațiune irevocabilă; 2. asupra căruia nu se poate reveni: deciziune irevocabilă. adjectivirevocabil
IREVOCÁBIL, -Ă, irevocabili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu se poate revoca sau schimba, asupra căruia nu se poate reveni; hotărât, definitiv, nerevocabil. – Din fr. irrévocable, lat. irrevocabilis. adjectivirevocabil
IREVOCÁBIL, -Ă, irevocabili, -e, adj. Care nu se poate revoca sau schimba, asupra căruia nu se poate reveni; hotărît, stabilit, definitiv. V. sigur, ferm. Înțelegere irevocabilă. ▭ Vocea din aparat era slabă și dezolată, tocmai din pricina unei hotărîri care se simțea irevocabilă, definitivă. CAMIL PETRESCU, N. 101. Hotărîrea ta e într-adevăr definitivă și irevocabilă ? REBREANU, R. I 258. ◊ (Adverbial) Comunismul învinge, comunismul va învinge definitiv și irevocabil. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2563. adjectivirevocabil
| irevocabil adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | irevocabil | irevocabilul | irevocabilă | irevocabila |
| plural | irevocabili | irevocabilii | irevocabile | irevocabilele | |
| genitiv-dativ | singular | irevocabil | irevocabilului | irevocabile | irevocabilei |
| plural | irevocabili | irevocabililor | irevocabile | irevocabilelor | |