corcoduș definitie

corcodúș m. (d. corcodușă). Munt. Un fel de prun (prunus cerasifera [saŭ divaricata]). – Și corcodel. În Mold. și Trans. curcudúș și curcudél, în Munt. vest colduș și toltuș (Cod. M. N. 97). V. zarzăr. substantiv masculincorcoduș

corcodúș, -i, s.m. – (bot.) Arbust din familia rozaceelor cu fructe mici, galbene sau roșii (Prunus cerasifera): „De nimica nu mi-i dor, / Ca de flori de corcodușă, / De gura lelii Anuță” (Ștețco 1990: 285). – Din corcodușă „fructul corcodușului„. substantiv masculincorcoduș

corcodúș s. m., pl. corcodúși substantiv masculincorcoduș

corcoduș m. soiu de prun care se cultivă pentru fructele sale comestibile (Prunus cerasifera). [Origină necunoscută]. substantiv masculincorcoduș

CORCODÚȘ, corcoduși, s. m. Arbore sau arbust din familia rozaceelor, cu frunze eliptice, cu flori albe și cu fructe mici, de culoare galbenă, vânătă sau roșie (Prunus cerasifera). – Et. nec. substantiv masculincorcoduș

CORCODÚȘ, corcoduși, s. m. Varietate de prun cu fructe mici de culoare galbenă sau roșie (Prunus cerasifera). Pădurile în depărtare, cu tulpini fumurii, ciucurate de ninsoare, par cercetate cu flori de zarzări și cor­coduși. DELAVRANCEA, S. 5. substantiv masculincorcoduș