competiție definitie

COMPETÍȚIE s.f. Concurs, întrecere (cu caracter sportiv). [Gen. -iei, var. competițiune s.f. / cf. fr. compétition, it. competizione, lat. competitio]. substantiv feminincompetiție

COMPETÍȚIE s. f. concurs, întrecere (sportivă). (< fr. compétition, lat. competitio) substantiv feminincompetiție

COMPETÍȚIE, competiții, s. f. Concurs, întrecere. – Din fr. compétition. substantiv feminincompetiție

competíție (-ți-e) s. f., art. competíția (-ți-a), g.-d. art. competíției; pl. competíții, art. competíțiile (-ți-i-) substantiv feminincompetiție

COMPETÍȚIE, competiții, s. f. Concurs, întrecere. – Din fr. compétition. substantiv feminincompetiție

COMPETÍȚIE, competiții, s. f. Concurs, întrecere (care se desfășoară în mai multe etape, îmbrățișînd o perioadă mai lungă de timp), pentru obținerea unui titlu sau a unei performanțe sportive. Imagini inedite... din timpul concursurilor acestei grandioase competiții de mase. CON­TEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 9/1. – Pronunțat: -ți-e. substantiv feminincompetiție

*competițiúne f. (lat. com-petitio, -ónis. V. petițiune). Cerere a aceluĭașĭ obĭect, rivalitate. – Și -íție. substantiv feminincompetițiune

Competiți(un)e f. rivalitate, pretențiuni rivale. substantiv feminincompetițiune