centenar definitie

CENTENÁR s.n. Împlinirea a o sută de ani de la un eveniment însemnat; aniversare de o sută de ani. // adj., s.m. și f. (Cel) care are o sută de ani. [< lat. centenarius, cf. fr. centenaire]. adjectivcentenar

CENTENÁR I. s. n. împlinirea a o sută de ani de la un eveniment însemnat; aniversare a acestui eveniment. II. adj., s. m. f. (om) de o sută de ani. (< lat. centenarius, fr. centenaire) adjectivcentenar

CENTENÁR, centenare, s. n. Împlinire a o sută de ani de la producerea unui eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care datează de o sută (sau de mai multe sute) de ani. – Lat. lit. centenarius. adjectivcentenar

*centenár, -ă adj. și s. (lat. centenarius). Care a trăit o sută de anĭ. S. n., pl. e (lat. centenarium, subînț. tempus, timp. V. cantar). Sărbarea [!] de o sută de anĭ a unuĭ eveniment. adjectivcentenar

centenár¹ adj. m., pl. centenári; f. centenáră, pl. centenáre adjectivcentenar

centenár² s. n., pl. centenáre adjectivcentenar

centenar n. serbarea unui eveniment ce revine la fiecare sută de ani. adjectivcentenar

CENTENÁR, -Ă, centenari, -e, s. n. Împlinire a o sută de ani de la un eveniment însemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care datează de o sută (sau de mai multe sute) de ani. – Din lat. centenarius, fr. centenaire. adjectivcentenar

CENTENÁR¹, centenare, s. n. Împlinirea a o sută de ani de la producerea unui eveniment însemnat; cele­brarea acestui eveniment. Centenarul morții lui Bălcescu. adjectivcentenar

CENTENÁR², -Ă, centenari, adj. (Despre lucruri) Care există de o sută sau «de mai multe sute de ani (v. s e c u l a r); (despre persoane) care are vîrstă de o sută de ani (sau a trecut peste această vîrstă). Trebuie... să-ți pleci capul, spre a te furișa pe sub bolta de crăngi pîn’ la pămînt a unui nuc centenar, ce geme sub greutatea roadelor sale. HOGAȘ, H. 50. adjectivcentenar