întreprinzător definitie

ÎNTREPRINZĂTÓR, -OÁRE adj. Care este gata să întreprindă ceva; cu inițiativă. ♦ Îndrăzneț. [< întreprinde + -(ă)tor]. adjectivîntreprinzător

*întreprinzătór, -oáre adj. Îndrăzneț, intrepid: general întreprinzător. S. m. Rar. Antreprenor. adjectivîntreprinzător

întreprinzătór (-tre-prin-) adj. m., s. m., pl. întreprinzătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. întreprinzătoáre adjectivîntreprinzător

întreprinzător a. care are curajul de a întreprinde, de a face ceva. ║ m. cel ce întreprinde cu ghiotura anumite lucrări sau furnituri mari. adjectivîntreprinzător

ÎNTREPRINZĂTOR, -OÁRE, întreprinzători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care are spirit de acțiune; care are inițiativă. 2. S. m. și f. Persoană fizică autorizată sau persoană juridică având sarcina înființării, gestionării, organizării și conducerii unei afaceri, la care participă cu capitalul său și (sau) cu capital atras. – Întreprinde + suf. -ător. adjectivîntreprinzător