Alege sensul dorit: capital - adjectiv capital - substantiv neutru

capital definitie

CAPITÁL, -Ă adj. 1. Foarte important, fundamental, esențial. 2. (Despre caractere tipografice) Cu dimensiuni mai mari decât litera obișnuită; majuscul, verzal. 3. De moarte; care privește viața sau moartea. ◊ Pedeapsă capitală = pedeapsă cu moartea. [< fr. capital, cf. it. capitale, lat. capitalis < caput – cap]. adjectiv capital

CAPITÁL2, -Ă adj. 1. foarte important, fundamental, esențial. 2. (despre caractere tipografice; și s. f.) cu dimensiuni mai mari decât litera obișnuită; majuscul, verzal. 3. pedeapsă ~ă = pedeapsă cu moartea. (< fr. capital, lat. capitalis) adjectiv capital

CAPITÁL2, -Ă, capitali, -e, adj. 1. De primă importanță, de frunte; fundamental, esențial. ◊ Reparație capitală = refacere a părților importante ale unei clădiri, ale unei mașini etc. 2. (Despre caractere tipografice; adesea substantivat, f.) De dimensiuni mai mari decât litera obișnuită și cu o formă de obicei diferită; (despre litere) majuscul. 3. (În expr.) Pedeapsă capitală = pedeapsă cu moartea. – Fr. capital. adjectiv capital

capitál1 adj. m., pl. capitáli; f. capitálă, pl. capitále adjectiv capital

*capitál, -ă adj. (lat. capitalis, d. caput, cap). Esențial, fundamental: punct capital. Care e maĭ important: oraș capital, urbe capitală (saŭ numaĭ capitală, s. f.). Care aduce tăĭerea capuluĭ, adică moartea: crimă capitală. Literă capitală, majusculă. S. n., pl. e și urĭ. Lucru esențial. Capete sumă [!] care aduce procent: un capital de 100 de francĭ aduce un procent de 5 francĭ. Fondurile uneĭ societățĭ de exploatare. Avere pe care o posezĭ: capital de ideĭ (Dim. fam. căpitălaș n., pl. e). S. f., pl. e Orașu în care rezidă guvernu uneĭ țărĭ, prefectu unuĭ județ ș. a. adjectiv capital

capitál2 (avuție) s. n., pl. capitáluri adjectiv capital

capital a. 1. principal, esențial: punct capital al unei afaceri; literă capitală, majusculă; 2. de moarte, mortal: pedeapsă capitală, păcat capital. ║ n. 1. sumă de bani destinată a produce dobânzi; 2. fond comercial sau industrial, sumă băgată într’o întreprindere; 3. pl. sume în circulațiune, cantități considerabile de bani: capitalurile sunt rare; 4. fig. avut intelectual: capital de cunoștințe, de idei. adjectiv capital

CAPITÁL2, -Ă, capitali, -e, adj. 1. De primă importanță, de frunte; fundamental, esențial. ◊ Reparație capitală = refacere a părților esențiale ale unei clădiri, ale unei mașini etc. ◊ Expr. A (o) lua de capital = a acorda o importanță exagerată unui fapt, unei afirmații etc. 2. (Despre caractere tipografice; adesea substantivat, f.) De dimensiuni mai mari decât litera obișnuită și cu o formă, de obicei, diferită; (despre litere) majuscul, verzal. 3. (În expr.) Pedeapsă capitală = pedeapsă cu moartea. – Din fr. capital. adjectiv capital

CAPITÁL2, -Ă, capitali, -e, adj. 1. De primă impor­tanță, esențial, fundamental, de frunte. Probleme mari filozofice și sociale, însăși problema capitală a originii vieții, toate l-au muncit [pe Beldiceanu]. IONESCU-RION, 128. Vom zări în acest roman și unele din ovestiile capitale ce ne împing astăzi. RUSSO, S. 114. ◊ Reparație capitală = refacere a părților importante ale unei clădiri, ale unei mașini etc. 2. (Despre caractere tipografice) De dimensiuni mai mari decît litera obișnuită și cu formă de obicei diferită; (despre litere în general) majuscul, verzal. Vreo 80 manu­scripte slavone... scrise cu litere capitale și minuscule. ODOBESCU, S. I 343. ◊ (Substantivat, f.) Titlurile arti­colelor din acest dicționar sînt tipărite cu capitale. 3. (În expr.) Pedeapsă capitală = pedeapsă cu moartea. Aceasta este vină grozavă, criminală, Și merită osîndă, pedeapsă capitală. ALEXANDRESCU, P. 85. adjectiv capital

a intra în reparație capitală expr. (glum.) a nu mai consuma alcool (din motive de sănătate). adjectiv aintraînreparațiecapitală

CAPITÁL1, (1) capitaluri, s. n. 1. (Ec. pol.; în socie­tatea capitalistă) Raport social de producție care se sta­bilește între capitaliști, proprietari ai mijloacelor de producție și proletari, lipsiți de mijloace de producție și de subsistență și nevoiți, pentru a-și cîștiga existența, să-și vîndă forța de muncă, ca pe o marfă, celor care îi ex­ploatează; valoare care produce plusvaloare. Transformarea unei sume de bani în mijloace de producție și în forță de muncă este prima mișcare pe care o suportă cantitatea de valoare care urmează să îndeplinească funcția de capital. MARX, I 509. ◊ (După rolul pe care îl are în procesul de producție) Capital constant = parte a capitalului trans­formată în mijloace de producție (utilaj, materii prime etc.) fără să-și schimbe mărimea valorii în procesul de producție. Capital variabil = parte a capitalului trans­formată în forță de muncă și care-și schimbă valoarea în procesul de producție, reproducînd propriul ei echi­valent și un excedent, plusvaloarea. Din punct de vedere al procesului de producție trebuie deosebite două părți ale capitalului: capitalul constant, cheltuit pentru mijloa­cele de producție (mașini, unelte de muncă, materii primi etc.)a cărui valoare trece neschimbată (dintr-o dată sau treptat) în produsul finitși capitalul variabil, cheltuit pentru forța de muncă. LENIN, O. XX 148. (După modul de circulație) Capital fix = parte a capitalului investită în mijloace de muncă (clădiri, utilaje etc.), care își trece valoarea asupra produsului în mod treptat, în mai multe procese de producție. Capitalul fix care intră în procesul de producție transmite produsului numai o parte a valorii sale (uzura) și continuă să funcționezeîn procesul de producție în ciuda uzurii. MARX, C. II 151. Capital circulant - parte a capitalului a cărei valoare trece asupra produsului în întregime, într-un singur proces de producție. Valoarea capitalului circulant = în forță de muncă și mijloace de producțieeste avansată numai pentru timpul în care se confecționează produsul, timp care depinde de scara producției, care la rîndul ei este dată o dată cu volumul capitalului fix. MARX, C. II 137. Capital financiar = capital rezultat din conto­pirea capitalului bancar cu cel industrial, în urma con­centrării producției și a apariției monopolurilor. Concen­trarea producției, monopolurile care cresc din ea, conto­pirea sau îngemănarea băncilor și a industrieiiată istoria apariției capitalului financiar și conținutul aceste noțiuni. LENIN, O. XXII 222. 2. Fig. Clasa capitaliștilor; capitalism. În tendința sa oarbă și nemăsurată, în nesațul său după supramuncă, capitalul răstoarnă nu numai limitele maxime de natură morală, dar și pe cele pur fizice ale zilei de muncă. MARX,I 256. Întreaga istorie a capitalului este o istorie de violențe și jafuri, de sînge și noroi. LENIN, O. XXI 91. 3. (În vorbirea curentă) Bani, sumă mare de bani investiți sau destinați a fi investiți într-o afacere. ◊ Capital de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență. substantiv neutru capital

CAPITÁL s.n. 1. Valoare care produce plusvaloare; categorie economică ce reflectă relația socială de subordonare a muncitorului salariat de către capitalist. 2. (Fig.) Clasa capitaliștilor; capitalism. 3. (Curent) Bani, sumă mare de bani investită într-o afacere; bunuri, valori. ◊ Capital de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență. [Pl. -luri. / < fr. capital, cf. germ. Kapital]. substantiv neutru capital

capital capitaluri s. n. 1. (intl.) cazier judiciar, antecedente penale. 2. (deț.) fese de homosexual. substantiv neutru capital

CAPITÁL1 s. n. 1. relație socială de producție care presupune existența proprietății capitaliste asupra mijloacelor de producție și folosirea forței de muncă drept marfă, care creează plusvaloarea. 2. valoare care, datorită productivității și rentabilității muncii, produce plusvaloare. 3. (fig.) clasa capitaliștilor; capitalism. 4. sumă de bani investită într-o afacere; bunuri, valori. ◊ ansamblu de bunuri intelectuale, spirituale, morale. ♦ ~ de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență. (< fr. capital, germ. Kapital) substantiv neutru capital

CAPITAL1, (1) capitaluri, s. n. 1. Raport social de producție care se stabilește între capitaliști, proprietari ai mijloacelor de producție, și proletari, lipsiți de mijloace de producție și de subzistență și nevoiți, pentru a-și câștiga existența, să-și vândă forța de muncă, ca pe o marfă, celor care îi exploatează; valoare care produce plusvaloare. 2. Fig. Clasa capitaliștilor; capitalism. 3. Bani, sumă (mare) de bani (investiți într-o afacere). ◊ Capital de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență. – Fr. capital. substantiv neutru capital

*capitál, -ă adj. (lat. capitalis, d. caput, cap). Esențial, fundamental: punct capital. Care e maĭ important: oraș capital, urbe capitală (saŭ numaĭ capitală, s. f.). Care aduce tăĭerea capuluĭ, adică moartea: crimă capitală. Literă capitală, majusculă. S. n., pl. e și urĭ. Lucru esențial. Capete sumă [!] care aduce procent: un capital de 100 de francĭ aduce un procent de 5 francĭ. Fondurile uneĭ societățĭ de exploatare. Avere pe care o posezĭ: capital de ideĭ (Dim. fam. căpitălaș n., pl. e). S. f., pl. e Orașu în care rezidă guvernu uneĭ țărĭ, prefectu unuĭ județ ș. a. substantiv neutru capital

CAPITÁL1, (1) capitaluri, s. n. 1. (Ec. pol.) Totalitatea bunurilor economice deținute de o persoană sau de un grup de persoane, care sunt utilizate în scopul producerii de bunuri și servicii destinate vânzării și obținerii de profit. 2. (În sintagmele) Capital uman = competența salariaților, comportamentul și abilitatea intelectuală. Capital de cunoștințe = suma cunoștințelor pe care le posedă cineva; experiență. – Din fr. capital, germ. Kapital. substantiv neutru capital

a avea academie / acioală / activ / capital / catastif / cearșaf / jurnal / listă / patalama / salbă expr. a avea multe condamnări penale, a avea un cazier bogat substantiv neutru aaveaacademie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului capital

capital   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular capital capitalul capita capitala
plural capitali capitalii capitale capitalele
genitiv-dativ singular capital capitalului capitale capitalei
plural capitali capitalilor capitale capitalelor
capital   adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular capital capitalul
plural capitaluri capitalurile
genitiv-dativ singular capital capitalului
plural capitaluri capitalurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z