zobon definitie

credit rapid online ifn

ZOBÓN s. n. v. zăbun. substantiv neutruzobon

zăbún n., pl. e (turc. zebun, vestă, d. ar. al-ğubba [V. gĭubea, șubă]; bg. zabun, sîrb. zubun, ung. zobony, zubony, it. giubbone). Odinioară, o haĭnă fără mînicĭ pe care o purtaŭ boĭeriĭ și cocoanele; maĭ pe urmă anteriŭ vătuit; azĭ, surtuc țărănesc de șiac, mintean vătuit, polcă vătuită. – În nord zobon, pl. oane (după ung.) și zăbum, pl. e și urĭ. substantiv neutruzăbun

credit rapid online ifn

zobón, V. zăbun. substantiv neutruzobon

zobon a. Mold. V. zăbun: zobon de stofă aurită NEGR. substantiv neutruzobon

ZOBÓN s. n. v. zăbun. substantiv neutruzobon

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluizobon

zobon  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zobon zobonul
plural zobone zobonele
genitiv-dativ singular zobon zobonului
plural zobone zobonelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z