STÓFĂ s.f. Țesătură de lână, de fire sintetice etc. mai groasă ca pânza; postav. ♦ (Fig.) Dispoziție, talent, aptitudini. [Var. ștofă s.f. / < it. stoffa, germ. Stoff]. substantiv femininstofă
STÓFĂ s. f. 1. țesătură din lână, din fire sintetice etc. mai groasă ca pânza; postav. 2. (fig.) talent, aptitudine. ♦ a avea ~ = a avea calități deosebite. (< germ. Stoff, it. stoffa) substantiv femininstofă
stófă (-fe), s. f. – 1. Postav, țesătură. – 2. Fire, natură, caracter. – Var. ștofă. – Mr. stofă. Germ. Stoff, parțial prin intermediul it. stoffa › ngr. στόφα (Cihac, II, 394; Borcea 206), cf. rus. stof (Sanzewitsch 210). Pentru sensul al doilea, cf. cumaș. substantiv femininstofă
stófă s. f., g.-d. art. stófei; (sorturi, bucăți) pl. stófe substantiv femininstofă
ȘTÓFĂ s.f. v. stofă. substantiv femininștofă
ștófă, V. stofă. substantiv femininștofă
ȘTÓFĂ s. f. v. stofă. substantiv femininștofă
stofă f. 1. Orice fel de țesătură (mai ales cele de lână): stofă de lână; 2. fig. calitate, merit: are stofă de ministru; 3. dispozițiuni fericite: e stofă în acest tânăr. [Sas STOFF; sensurile figurate după fr. étoffe]. substantiv femininstofă
*stófă f, pl. e (ngr. stófa, d. it. stoffa, de unde și fr. étoffe și germ. stoff). Țesătură de lînă saŭ de bumbac maĭ groasă de cît pînza: un surtuc de stofă neagră. Fig. Valoare personală, calitățĭ: acest tînăr are stofă. – Și ștofă (după germ.). V. postav. substantiv femininstofă
*stófă f, pl. e (ngr. stófa, d. it. stoffa, de unde și fr. étoffe și germ. stoff). Țesătură de lînă saŭ de bumbac maĭ groasă de cît pînza: un surtuc de stofă neagră. Fig. Valoare personală, calitățĭ: acest tînăr are stofă. – Și ștofă (după germ.). V. postav. substantiv femininstofă
STÓFĂ, (2) stofe, s. f. 1. Țesătură de lână sau de fibre sintetice, mai groasă decât pânza, folosită pentru confecționarea îmbrăcămintei, pentru tapisarea mobilei etc. ♦ Fig. (Cu determinări introduse prin prep. „de”) Predispoziție, aptitudine, talent. ◊ Expr. A avea stofă = a avea calități deosebite (într-un anumit domeniu). 2. Sortiment sau bucată de stofă (1). [Var.: ștófă s. f.] – Din germ. Stoff, it. stoffa. substantiv femininstofă
a avea stofă (pentru ceva) expr. a avea talent (pentru ceva) substantiv femininaaveastofă
stofă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | stofă | stofa |
plural | stofe | stofele | |
genitiv-dativ | singular | stofe | stofei |
plural | stofe | stofelor |