TRÍGGER s.n. 1. (Fiz.) Triodă cu catod rece, servind ca releu sau ca tub de amortizare. 2. (Biol.) Factor declanșator care pune în mișcare un șir de acțiuni și reacțiuni, de minimă contribuție energetică. [< engl. trigger]. substantiv neutrutrigger
TRIGGER [TRÍGĂR] s. n. 1. triodă cu catod rece ca releu sau ca tub de amorsare. 2. (biol.) factor declanșator care pune în mișcare un șir de acțiuni și reacții, de minimă contribuție energetică. (< engl. trigger) substantiv neutrutrigger
trígger (angl.) [pron. trígăr] s. n., pl. tríggere substantiv neutrutrigger
TRÍGGER, triggere, s. n. Triodă cu catod rece, folosită ca releu sau ca tub de amorsare. [Pr.: trígăr] – Cuv. engl. substantiv neutrutrigger
| trigger substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | trigger | triggerul |
| plural | triggere | triggerele | |
| genitiv-dativ | singular | trigger | triggerului |
| plural | triggere | triggerelor | |