spoliaza definitie
- Vezi aici mai multe rime spoliaza
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu sp
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu spo
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu za
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu aza
SPOLIÁ, spoliéz, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (în mod abuziv sau prin înșelăciune) averea sau, p. ext., a lipsi pe cineva de drepturi, de libertăți etc.; a prăda, a jefui. [Pr.: -li-a] – Din fr. spolier. verb tranzitivspolia
SPOLIÁ vb. I. tr. A despuia pe cineva de bunurile pe care le posedă (prin înșelăciune sau cu sila); a jefui, a prăda. [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. spolier, cf. lat. spoliare – a jefui]. verb tranzitivspolia
SPOLIÁ vb. tr. a lipsi pe cineva de avere ori de drepturi; a jefui, a prăda. (< fr. spolier, lat. spoliare) verb tranzitivspolia
spoliá (a ~) (livr.) (-li-a) vb., ind. prez. 3 spoliáză, 1 pl. spoliém (-li-em); conj. prez. 3 să spoliéze; ger. spoliínd (-li-ind) verb tranzitivspolia
spolià v. a despoia [= fr. spolier]. verb tranzitivspolià
SPOLIÁ, spoliez, vb. I. Tranz. (Livr.) A lua cuiva (în mod abuziv sau prin înșelăciune) averea sau, p. ext, a lipsi pe cineva de drepturi, de libertăți etc.; a prăda, a jefui. [Pr.: -li-a] – Din fr. spolier. verb tranzitivspolia
spoliéz v. tr. (lat. spoliare. V. despoĭ). Despoĭ, jăfuĭesc. verb tranzitivspoliez