post-restánt s. n. adjectivpost
RESTÁNT, -Ă adj. Rămas în urmă; întârziat. [Cf. fr. restant]. adjectivrestant
*restánt, -ă adj. (fr. restant, it. restante. V. rest). Poșta restantă. V. poștă. adjectivrestant
restánt adj. m., pl. restánți; f. restántă, pl. restánte adjectivrestant
RESTÁNT, -Ă, restanți, -te, adj. Rămas în urmă; neachitat în termenul legal; întârziat. – Din fr. restant, germ. restant. adjectivrestant
post-restant n. formulă scrisă pe adresa unei scrisori spre a înștiința că trebue să rămâie la biuroul poștal, unde destinatarul va veni s’o reclame. adjectivpostrestant
restant adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | restant | restantul | restantă | restanta |
plural | restanți | restanții | restante | restantele | |
genitiv-dativ | singular | restant | restantului | restante | restantei |
plural | restanți | restanților | restante | restantelor |