post-restánt s. n. substantiv neutrupost
POST-RESTÁNT s.n. invar. Serviciu special care păstrează corespondența până când destinatarul vine să și-o ridice personal; (p. ext.) indicație menționată pe plic pentru o astfel de corespondență. [< fr. poste-restante]. substantiv neutrupostrestant
POST-RESTÁNT s. n. serviciu special care păstrează corespondența până când destinatarul vine să și-o ridice personal; (p. ext.) mențiunea făcută de expeditor pe plic. (< fr. poste-restante) substantiv neutrupostrestant
post-restant n. formulă scrisă pe adresa unei scrisori spre a înștiința că trebue să rămâie la biuroul poștal, unde destinatarul va veni s’o reclame. substantiv neutrupostrestant
POST-RESTÁNT s. n. Serviciu special care păstrează corespondența la oficiul poștal pentru a fi ridicată de destinatar; p. ext. indicație menționată pe plic pentru acest fel de corespondență. – Din fr. poste-restante. substantiv neutrupost-restant
post-restant substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | post-restant | post-restantul |
plural | post-restanturi | post-restanturile | |
genitiv-dativ | singular | post-restant | post-restantului |
plural | post-restanturi | post-restanturilor |