PLAYER [PLÉ-IER] s. n. aparat pentru redarea înregistrărilor play-back. (< engl. player) substantiv neutruplayer
PLAYER, playere, s. n. Aparat pentru redarea înregistrărilor play-back. [Pr.: pléĭăr] – Din engl. player. substantiv neutruplayer
CD-PLAYER, CD-playere, s. n. Suport pe care informația este stocată digital și care se citește cu ajutorul laserului. [Pr.: sidipleiăr]. – Abr. din engl. C[ompact] D[isc] Player. substantiv neutrucdplayer
| player substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | player | playerul |
| plural | playere | playerele | |
| genitiv-dativ | singular | player | playerului |
| plural | playere | playerelor | |