peticit definitie

petici, peticesc v. t. a repara un aparat, un sistem tehnic etc. cu mijloace rudimentare și în mod provizoriu; a cârpăci verb tranzitivpetici

peticí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. peticésc, imperf. 3 sg. peticeá; conj. prez. 3 să peticeáscă verb tranzitivpetici

PETICÍ, peticesc, vb. IV. I. Tranz. A pune petice (1), a repara cu petice o haină ruptă, un obiect stricat etc.; a cârpi. ♦ (Fam.) A repara un aparat, un sistem tehnic cu mijloace rudimentare și în mod provizoriu; a cârpăci. ♦ A îmbunătăți într-o măsură oarecare un lucru prost făcut. 2. Tranz. și refl. (Rar) A face să rămână sau a rămâne numai petice (1); a (se) rupe în bucăți; a (se) zdrențui. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A-i petici (cuiva) cojocul = a bate foarte tare (pe cineva). 3. Tranz. A astupa gropile și spărturile unui drum cu material pietros. [Var.: petecí vb. IV] – Din petic. verb tranzitivpetici

a-i petici (cuiva) cojocul expr. a bate (pe cineva). verb tranzitivaipetici

peticésc v. tr. (d. petic). Pun petice: a petici o haĭnă, o cizmă. Acoper cu prea multe petice: o haĭnă peticită, un calic peticit. – Și împeticesc, formez din petice: a împetici o haĭnă. – Spre vest (îm-)petecesc. V. cîrpesc. verb tranzitivpeticesc