desconcentrare definitie
- Vezi aici mai multe rimedesconcentrare
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cude
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cudes
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuare
DESCONCENTRÁRE s.f. Acțiunea de a desconcentra și rezultatul ei. [< desconcentra]. substantiv feminindesconcentrare
desconcentráre s. f., g.-d. art. desconcentrắrii; pl. desconcentrắri substantiv feminindesconcentrare
DESCONCENTRÁRE, desconcentrări, s. f. Acțiunea de a se desconcentra și rezultatul ei. – V. desconcentra. substantiv feminindesconcentrare
DESCONCENTRÁRE, desconcentrări, s. f. Acțiunea de a desconcentra și rezultatul ei; trimitere la vatră a ostașilor concentrați. substantiv feminindesconcentrare
DESCONCENTRÁ vb. I. tr. A libera, a lăsa la vatră militari concentrați. [< des- + concentra]. verb tranzitivdesconcentra
DESCONCENTRÁ vb. tr. a lăsa la vatră militari concentrați. (< des- + concentra) verb tranzitivdesconcentra
desconcentrá (a ~) vb., ind. prez. 3 desconcentreáză verb tranzitivdesconcentra
DESCONCENTRÁ, desconcentrez, vb. I. Tranz. A lăsa la vatră un ostaș concentrat. – Pref. des- + concentra. verb tranzitivdesconcentra
DESCONCENTRÁ, desconcentrez, vb. I. Tranz. A trimite la vatră ostașii concentrați. Știu însă că dumneata ai fost brigadir la regimentul 6 obuziere. Desconcentrat în bună rînduială. SADOVEANU, P. M. 102. verb tranzitivdesconcentra
*desconcentréz v. tr. (d. concentrez). Trimet înapoĭ oameniĭ concentrațĭ: a desconcentra trupele. – Și dis-. verb tranzitivdesconcentrez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidesconcentrare
| desconcentrare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | desconcentrare | desconcentrarea |
| plural | desconcentrări | desconcentrările | |
| genitiv-dativ | singular | desconcentrări | desconcentrării |
| plural | desconcentrări | desconcentrărilor | |