debutant definitie

DEBUTÁNT, -Ă s.m. și f. Începător, novice, cel care își face debutul. [< fr. débutant]. substantiv masculin și feminindebutant

DEBUTÁNT, -Ă s. m. f. cel care își face debutul; începător, novice. (< fr. débutant) substantiv masculin și feminindebutant

*debutánt, -ă s. și adj. (fr. débutant). Care debutează, care e la începutu cariereĭ: trebuĭe să-ĭ încurajezĭ pe debutanțĭ. substantiv masculin și feminindebutant

debutánt s. m., pl. debutánți substantiv masculin și feminindebutant

debutant m. cel ce debutează mai ales pe scenă. substantiv masculin și feminindebutant

DEBUTÁNT, -Ă, debutanți, -te, s. m. și f. Persoană aflată la începutul unei cariere (artistice); p. ext. persoană fără experiență; începător, novice. – Din fr. débutant. substantiv masculin și feminindebutant

DEBUTÁNT, -Ă, debutanți, -te, s. m. și f. Persoană care face primele încercări într-o carieră, mai ales literară sau artistică; persoană fără experiență; începător, novice. Criticul are bucuria creatorului atunci cînd poemul, prezentat de un debutant la redacție, va cîștiga în urma sugestiilor sale. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 185, 4/1. Ar fi trebuit să-mi aleg un subiect mai puțin greu de tratat pentru ca... să pot obține măcar umbra unui succes, atît de trebuincios debutantului. MACEDONSKI, O. IV 3. substantiv masculin și feminindebutant

debutántă s. f., g.-d. art. debutántei; pl. debutánte substantiv masculin și feminindebutantă