castanietă definitie

CASTANIÉTĂ s.f. Instrument de acompaniament pentru dans și muzică, făcut din două bucățele de lemn sau de fildeș care se prind de degete și, prin lovire, produc un sunet sec. [< fr. castagnette, cf. sp. castañeta – castană mică]. substantiv feminincastanietă

CASTANIÉTĂ s. f. (pl.) instrument muzical de percuție pentru acompanierea dansului și a muzicii, din două plăcuțe de lemn, care se prind de degete și, prin lovire, produc un sunet sec. (< fr. castagnette, sp. castañeta) substantiv feminincastanietă

CASTANIÉTĂ, castaniete, s. f. Instrument (răspândit în Spania), folosit la acompanierea dansului și a muzicii, format din două bucăți de lemn sau de fildeș prinse de degete, care sunt lovite una de alta. [Pr.: -nie-] – Fr. castagnettes. substantiv feminincastanietă

castaniétă (-nie-) s. f., g.-d. art. castaniétei; pl. castaniéte substantiv feminincastanietă

castaniete f. pl. instrument compus din două bucăți de fildeș sau de cimșir, ce se lovesc una de alta, ținându-le între degetele mâinii (= fr. castagnettes). substantiv feminincastaniete

CASTANIÉTĂ, castaniete, s. f. Instrument muzical de percuție (răspândit în Spania și în America Latină), format din două plăcuțe de lemn sau de fildeș, prinse ca valvele unei scoici, care sunt lovite ritmic una de alta și folosit la acompanierea dansului și a muzicii; geamparale (2). – Din fr. castagnettes. substantiv feminincastanietă

CASTANIÉTĂ, castaniete, s. f. Instrument (răspîndit mai ales în Spania) pentru acompanierea dansului și a muzicii; este format din două bucățele de lemn sau de fildeș, care se prind de degete și care, fiind lovite una de alta, produc un sunet sec și clar. – Pronunțat: -nie-. substantiv feminincastanietă