CALMÁRE s.f. Acțiunea de a (se) calma și rezultatul ei. ♦ Înlăturare a fierberii oțelului topit prin împiedicarea formării de bule de oxid de carbon. [< calma]. substantiv feminincalmare
CALMÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) calma. 2. oprire a fierberii oțelului topit la turnarea în lingotiere sau în forme prin împiedicarea formării bulelor de oxid de carbon. (< calma) substantiv feminincalmare
CALMÁRE s. f. Acțiunea de a (se) calma și rezultatul ei. substantiv feminincalmare
calmáre s. f., g.-d. art. calmắrii substantiv feminincalmare
CALMÁRE s. f. 1. Acțiunea de a (se) calma și rezultatul ei. 2. Operație de liniștire a „fierberii” oțelului la turnare în lingotiere sau în forme prin adăugarea unor elemente dezoxidante. – V. calma. substantiv feminincalmare
CALMÁRE s. f. Acțiunea de a (se) calma; liniștire, potolire. Calmarea durerilor. substantiv feminincalmare
CALMÁ vb. I. tr., refl. A (se) liniști, a (se) potoli; a (se) astâmpăra. [Cf. fr. calmer, it. calmare]. verb tranzitivcalma
CALMÁ vb. tr., refl. a (se) liniști, a (se) potoli. (< fr. calme) verb tranzitivcalma
CALMÁ, calmez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) liniști, a (se) potoli. – Fr. calmer. verb tranzitivcalma
calmá (a ~) vb., ind. prez. 3 calmeáză verb tranzitivcalma
calmà v. a liniști. verb tranzitivcalmà
CALMÁ, calmez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) liniști, a (se) potoli. – Din fr. calmer. verb tranzitivcalma
CALMÁ, calmez, vb. I. Refl. A se liniști, a se potoli, a se astîmpăra. ◊ T r a n z. Compresele cu apă rece i-au calmat durerea de cap. verb tranzitivcalma
*calméz v. tr. (fr. calmer, d. it. calmare). Potolesc, alin, liniștesc: a calma marea, durerea, sufletu. verb tranzitivcalmez
| calmare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | calmare | calmarea | 
| plural | calmări | calmările | |
| genitiv-dativ | singular | calmări | calmării | 
| plural | calmări | calmărilor | |