liniști definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeliniști
- Vezi aici mai multe rimeliniști
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep culi
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep culin
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuti
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuști
líniște f. (d. lin 1). Starea lucruluĭ lin (liniștit, neagitat), tăcere: liniștea măriĭ, a sufletuluĭ, a vĭețiĭ. V. rahat. substantiv femininliniște
líniște s. f., g.-d. art. líniștii substantiv femininliniște
liniște f. 1. stare lină, neturburată: liniștea mării; 2. fig. lipsă de agitațiune, repaos: liniștea vieții. substantiv femininliniște
LÍNIȘTE s. f. 1. Lipsă de zgomot; tăcere; calm, acalmie. 2. Stare (sufletească) lipsită de zbucium, de frământări; tihnă, pace, seninătate. ◊ Loc. adv. În liniște = liniștit, netulburat; fară zgomot. – Lin3 + suf. -iște. substantiv femininliniște
liniștí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. liniștésc, imperf. 3 sg. linișteá; conj. prez. 3 să linișteáscă verb tranzitivliniști
LINIȘTÍ, liniștesc, vb. IV. Refl. și tranz. 1. A înceta sau a face să înceteze zgomotele; a înceta sau a face să înceteze o acțiune, un proces (intens); a (se) calma, a (se) potoli, a (se) alina. 2. A deveni sau a determina să fie lipsit de griji, de frământări. – Din liniște. verb tranzitivliniști
liniștésc v. tr. Fac liniștit, potolesc, astîmpăr: a liniști valurile măriĭ. Fig. A liniști furia cuĭva, pe cineva. Alin: a liniști durerea (saŭ întristarea) cuĭva. verb tranzitivliniștesc
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiliniști
| liniști | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)liniști | liniștire | liniștit | liniștind | singular | plural | ||
| liniștind | liniștiți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | liniștesc | (să)liniștesc | linișteam | liniștii | liniștisem | |
| a II-a (tu) | liniștești | (să)liniștești | linișteai | liniștiși | liniștiseși | ||
| a III-a (el, ea) | liniștește | (să)linișteai | liniștea | liniști | liniștise | ||
| plural | I (noi) | liniștim | (să)liniștim | linișteam | liniștirăm | liniștiserăm | |
| a II-a (voi) | liniștiți | (să)liniștiți | linișteați | liniștirăți | liniștiserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | liniștesc | (să)liniștească | linișteau | liniștiră | liniștiseră | ||