Alege sensul dorit: arboret - substantiv masculin arboret - substantiv neutru

arboret definitie

ARBORÉT s.n. 1. Porțiune dintr-o pădure omogenă din punctul de vedere al speciei, al vârstei și al condițiilor de vegetație. 2. s.m. (Mar.) Partea de sus a unui catarg. [Pl. -eturi, -ete, (s.m.) -eți. / < it. arboretto]. substantiv masculin arboret

ARBORÉT I. s. n. teren plantat cu numeroase specii de arbori și arbuști și destinat studiului condițiilor lor de dezvoltare. II. s. m. partea superioară a unui catarg. (< lat., fr. arboretum) substantiv masculin arboret

arborét1 (parte a catargului) s. m./s. n., pl. arboréți/arboréte substantiv masculin arboret

!arborét2 (teren cu arbori) s. n., pl. arboréte substantiv masculin arboret

ARBORÉT s.n. 1. Porțiune dintr-o pădure omogenă din punctul de vedere al speciei, al vârstei și al condițiilor de vegetație. 2. s.m. (Mar.) Partea de sus a unui catarg. [Pl. -eturi, -ete, (s.m.) -eți. / < it. arboretto]. substantiv neutru arboret

ARBORÉT I. s. n. teren plantat cu numeroase specii de arbori și arbuști și destinat studiului condițiilor lor de dezvoltare. II. s. m. partea superioară a unui catarg. (< lat., fr. arboretum) substantiv neutru arboret

*1) arborét n., pl. e (d. arbore, după it. albereto, copăcel). Mar. Vîrfu adăugat al catarguluĭ. substantiv neutru arboret

*2) arborét n., pl. urĭ și e (lat. arboretum). Mulțime de arborĭ, copăcărie (pădure). substantiv neutru arboret

ARBORÉT, arboreturi, s. n. 1. Totalitatea arborilor care cresc pe o anumită suprafață de pădure; suprafața de pădure pe care cresc acești arbori. 2. Partea superioară a catargului. – Lat. arboretum. substantiv neutru arboret

ARBORÉT, arboreturi, s. n. 1. Porțiune de pădure caracterizată printr-o vegetație omogenă, deosebită de restul pădurii din jur. 2. Partea superioară a catargului. – Din lat. arboretum. substantiv neutru arboret

ARBORÉT, arboreturi, s. n. Totalitatea arborilor sau a unei anumite specii de arbori care cresc laolaltă pe o anumită întindere a unui teren forestier. ♦ Porțiune de pădure sau de plantație, deosebită de restul acesteia prin condiții speciale de vegetație (specie, vîrstă, structură). substantiv neutru arboret

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului arboret

arboret   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arboret arboretul
plural arboreți arboreții
genitiv-dativ singular arboret arboretului
plural arboreți arboreților
arboret   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular arboret arboretul
plural arboreți arboreții
genitiv-dativ singular arboret arboretului
plural arboreți arboreților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z