aproximare definitie
- Vezi aici mai multe sinonime aproximare
- Vezi aici mai multe rime aproximare
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu ap
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu apr
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu re
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu are
APROXIMÁRE s.f. Acțiunea de a aproxima; aproximație. [< aproxima]. substantiv femininaproximare
!aproximáre (a-pro-) s. f., g.-d. art. aproximắrii; pl. aproximắri substantiv femininaproximare
APROXIMÁRE, aproximări, s. f. Faptul de a aproxima. – V. aproxima. substantiv femininaproximare
*aproximațiúne f. (lat. approximatio, d. próximus, cel maĭ apropiat). Prețuire (evaluare) apropiată. – Și -áție și -áre. substantiv femininaproximațiune
APROXIMÁ vb. I. tr. A stabili valoarea aproximativă a unei mărimi. [< fr. approximer, cf. lat. approximare]. verb tranzitivaproxima
APROXIMÁ vb. tr. a determina valoarea aproximativă a unei mărimi. (< lat. approximare) verb tranzitivaproxima
APROXIMÁ, aproximez, vb. I. Tranz. A stabili valoarea apropiată, aproximativă a unei mărimi. – Fr. approximer (lat. lit. approximare). verb tranzitivaproxima
aproximá (a ~) (a-pro-) vb., ind. prez. 3 aproximeáză verb tranzitivaproxima
APROXIMÁ, aproximez, vb. I. Tranz. A stabili valoarea sau valorile apropiate de o anumită mărime (căutată). – Din lat. approximare. verb tranzitivaproxima
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiaproximare
| aproximare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | aproximare | aproximarea |
| plural | aproximări | aproximările | |
| genitiv-dativ | singular | aproximări | aproximării |
| plural | aproximări | aproximărilor | |