amalgamare definitie
- Vezi aici mai multe rime amalgamare
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu am
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cu ama
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu re
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cu are
AMALGAMÁRE s.f. Acțiunea de a amalgama. [< amalgama]. substantiv femininamalgamare
AMALGAMÁRE, amalgamări, s. f. Acțiunea de a amalgama. substantiv femininamalgamare
amalgamáre s. f., g.-d. art. amalgamắrii; pl. amalgamắri substantiv femininamalgamare
AMALGAMÁRE, amalgamări, s. f. Acțiunea de a amalgama. ♦ Procedeu de extragere a aurului și argintului din minereuri cu ajutorul mercurului. – V. amalgama. substantiv femininamalgamare
AMALGAMÁRE, amalgamări, s. f. Acțiunea de a amalgama. Amalgamarea este un procedeu de extragere a aurului. substantiv femininamalgamare
AMALGAMÁ vb. I. tr. 1. (Chim.) A face un aliaj de mercur. ♦ A extrage cu ajutorul mercurului aurul și argintul din minereuri. 2. (Fig.) A amesteca, a aduna la un loc elemente eterogene, disparate. [< fr. amalgamer]. verb tranzitivamalgama
AMALGAMÁ vb. tr. 1. a face un amalgam (1). ◊ a extrage, cu ajutorul mercurului, aurul și argintul din minereuri. 2. (fig.) a reuni într-un tot elemente eterogene. (< fr. amalgamer) verb tranzitivamalgama
amalgamá (a ~) vb., ind. prez. 3 amalgameáză verb tranzitivamalgama
amalgamà v. a amesteca și împreuna lucruri diferite. verb tranzitivamalgamà
AMALGAMÁ, amalgamez, vb. I. T r a n z. (Rar) 1. A alia mercurul cu un metal. 2. F i g. A amesteca elemente eterogene. verb tranzitivamalgama
AMALGAMÁ, amalgamez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A alia mercurul cu un metal. 2. Fig. A amesteca elemente disparate. – Fr. amalgamer. verb tranzitivamalgama
AMALGAMÁ, amalgamez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A alia mercurul cu un metal; a prepara un amalgam (1). 2. Fig. A amesteca la un loc elemente disparate, eterogene. ♦ (Lingv.) A amesteca sensuri diferite. – Din fr. amalgamer. verb tranzitivamalgama
*amalgaméz v. tr. (fr. amalgamer). Amestec mercuru cu un metal. Fig. Amestec lucrurĭ nepotrivite. verb tranzitivamalgamez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiamalgamare
| amalgamare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | amalgamare | amalgamarea |
| plural | amalgamări | amalgamările | |
| genitiv-dativ | singular | amalgamări | amalgamării |
| plural | amalgamări | amalgamărilor | |