diferit definitie

DIFERÍT, -Ă adj. 1. Deosebit, neasemănător, altfel. 2. (La pl.) Fel de fel de..., tot felul de... [Cf. fr. différent]. adjectiv diferit

DIFERÍT, -Ă adj. 1. deosebit, altfel. 2. (pl.) fel de fel de..., tot felul de... (< fr. différent) adjectiv diferit

* diferít, -ă adj. (d. difer). Deosebit, neasemenea. Felurit, variat. Adv. În mod diferit. adjectiv diferit

*diferít (care diferă) adj. m., pl. diferíți; f. diferítă, pl. diferíte (opinii diferite, opiniile sunt diferite) adjectiv diferit

diferit a. care diferă, deosebit. adjectiv diferit

DIFERÍT, -Ă, diferiți, -te, adj. 1. (Urmează după substantivul pe care îl determină) Care diferă, care se deosebește (de cineva sau de ceva), care nu este asemănător (cu cineva sau cu ceva); deosebit. 2. (La pl.; precedă substantivul pe care îl determină) Fel de fel de..., tot felul de...; variați, diverși, feluriți. – V. diferi. adjectiv diferit

DIFERÍT, -Ă, diferiți, -te, adj. 1. (Urmează după sub­stantivul pe care îl determină) Care diferă, care se deosebește (de cineva sau de ceva), care nu este asemănător (cu cineva sau cu ceva); deosebit, altfel. Condiții diferite de muncă.Deși societatea de pe teritoriul țării noastre s-a dez­voltat într-un ritm diferit de cel al altor țări, întîlnim pe teritoriul țării noastre toate orînduirile fundamentale. IST. R.P.R. 9. ◊ (Adverbial) Poate fiecare vorbă sună diferit. EMINESCU, N. 32. 2. (La pl., precedă substantivul pe care îl de­termină) Fel de fel de..., tot felul de..., variați, diverși, feluriți. Se cunoaște că au fost cîteva zile de ploi torențiale, cu diferite întreruperi de căldură arzătoare. CAMIL PETRESCU, B. 7. Din diferite părți ale mulțimii se porniră glasuri. REBREANU, R. II 87. Patru divanuri aco­perite cu șaluri în dungi de diferite culori. ALECSANDRI, O. P. 141. adjectiv diferit

*diferíți (fel de fel) adj. m., pl., f. diferíte (diferite opinii); g.-d. pl. m. și f. diferítor (neprecedat de alt determinant cu formă cazuală marcată)/ ac. m. a, la diferíți, f. a, la diferíte adjectiv diferiți

* difér, a -í v. intr. (fr. différer, d. lat. dif-fero, di-látum, compus ca și súf-fero, sufer. – El diferă, eĭ diferă; să difere. V. dilat). Mă deosebesc, îs diferit: cînele diferă puțin de lup, noĭ diferim mult în părerĭ. verb difer

DIFERÍ vb. IV. intr. A se deosebi. [P.i. 3 -ră. / < fr. différer, it. differire, cf. lat. differre]. verb diferi

DIFERÍ vb. intr. a se deosebi. (< fr. différer, lat. differre) verb diferi

DIFERÍ, difér, vb. IV. Intranz. A fi deosebit (de altcineva sau de altceva); a se deosebi. – Din fr. différer, lat. differre. verb diferi

diferì v. 1. a fi diferit, a se deosebi: câinele diferă puțin de lup; 2. a fi de altă părere. verb diferì

diferí (a ~) (a se deosebi) vb., ind. prez. 3 diféră, imperf. 3 sg. difereá; conj. prez. 3 difére verb diferi

DIFERÍ, difér, vb. IV. Intranz. A se diferenția (de altcineva sau de altceva); a se deosebi. – Din fr. différer, lat. differre. verb diferi

DIFERÍ, pers. 3 diféră, vb. IV. Intranz. A nu fi la fel, a se deosebi. În vremurile vechi, socotirea tim­pului diferea mult de la un popor la altul. IST. R.P.R. 7. Roadele date de instituțiuni identice, în condițiuni diferite, trebuie să difere. GHEREA, ST. CR. I 328. verb diferi

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului diferit

diferit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular diferit diferitul diferi diferita
plural diferiți diferiții diferite diferitele
genitiv-dativ singular diferit diferitului diferite diferitei
plural diferiți diferiților diferite diferitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z