ACCEPTÁBIL, -Ă adj. Care se poate accepta; satisfăcător. [Cf. fr. acceptable]. adjectiv acceptabil
ACCEPTÁBIL, -Ă adj. care poate fi acceptat; satisfăcător, convenabil. (< fr. acceptable, lat. acceptabilis) adjectiv acceptabil
ACCEPTÁBIL, -Ă, acceptabili, -e, adj. Care poate fi acceptat; satisfăcător. – Fr. acceptable (lat. lit. acceptabilis). adjectiv acceptabil
*acceptábil, -ă adj., (lat. acceptabilis), Care se poate primi. adjectiv acceptabil
acceptábil adj. m., pl. acceptábili; f. acceptábilă, pl. acceptábile adjectiv acceptabil
acceptabil a. ce se poate primi. adjectiv acceptabil
ACCEPTÁBIL, -Ă, acceptabili, -e, adj. Care poate fi acceptat; satisfăcător. – Din fr. acceptable, lat. acceptabilis. adjectiv acceptabil
ACCEPTÁBIL, -Ă, acceptabili, -e, adj. Care poate fi acceptat (fără obiecții); care este aproximativ bine realizat. Pentru o strînsă legătură economică între oraș și sat, între industrie și agricultură, tovarășul Stalin recomandă să fie menținută cîtva timp producția de mărfuri (schimbul prin cumpărare-vînzare), ca singura formă de legături economice cu orașul acceptabilă pentru țărani. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2564. adjectiv acceptabil
| acceptabil adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | acceptabil | acceptabilul | acceptabilă | acceptabila |
| plural | acceptabili | acceptabilii | acceptabile | acceptabilele | |
| genitiv-dativ | singular | acceptabil | acceptabilului | acceptabile | acceptabilei |
| plural | acceptabili | acceptabililor | acceptabile | acceptabilelor | |