reduceri si promotii 2018
Definitie Constant - ce inseamna Constant - Dex Online

Constant definitie

CONSTÁNT, -Ă adj. Neschimbat; invariabil; statornic. [Cf. fr. constant, lat. constans]. adjectiv constant

CONSTÁNT, -Ă, constanți, -te, adj., s. f. 1. Adj. Care rămâne neschimbat; invariabil, statornic. ◊ Capital constant = parte a capitalului investită în mijloacele de producție care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție. 2. S. f. (Mat.) Mărime a cărei valoare rămâne neschimbată. 3. S. f. Mărime care caracterizează un fenomen, un aparat, o substanță etc. – Din fr. constant, lat. constans, -ntis. adjectiv constant

constánt adj. m., pl. constánți; f. constántă, pl. constánte adjectiv constant

constant a. 1. statornic, stăruitor: amic constant; 2. fig. care nu se schimbă: în lumea asta nimic nu-i constant. adjectiv constant

CONSTÁNT, -Ă I. adj. care rămâne neschimbat; invariabil. ♦ capital ~ = parte a capitalului investită în mijloacele de producție, care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție. II. s. f. 1. (mat.) mărime având o valoare invariabilă. 2. (fiz.) mărime care caracterizează un fenomen, material, aparat etc. 3. element al limbajului formal reprezentând un nume socotit fix pentru același denotat. (< fr. constant, lat. constans) adjectiv constant

*constánt, -ă adj. (lat. cónstans, -ántis, d. con-, împreună, și stare, a sta. V. staŭ, consist). Statornic, stabil, invariabil: caracter constant, fericire constantă. adjectiv constant

CONSTÁNT, -Ă, constanți, -te, adj., s. f. 1. Adj. Care rămâne neschimbat; invariabil, statornic. ◊ Capital constant = parte a capitalului investită în mijloacele de producție care nu-și schimbă mărimea valorii în procesul de producție. 2. S. f. (Mat.) Mărime a cărei valoare rămâne neschimbată. 3. S. f. Mărime care caracterizează un fenomen, un aparat, o substanță etc. – Din fr. constant, lat. constans, -ntis. adjectiv constant

CONSTÁNT, -Ă, constanți, -te, adj. (În opoziție cu variabil) Care rămîne neschimbat; neschimbător, invariabil, statornic. Devotament constant. ◊ (Ec. pol.) Capital constant v. capital. (Geogr.) Vînturi con­stante = vînturi care suflă în aceeași direcție în tot cursul anului. adjectiv constant

CONSTÁNTĂ s.f. 1. (Mat.) Mărime cu valoare invariabilă, neschimbată. 2. (Fiz.) Mărime care caracterizează un fenomen, un material, un aparat etc. 3. Element al limbajului formalizat, reprezentând un nume socotit fix pentru același denotat. [< fr. constante]. adjectiv constantă

constántă s. f., g.-d. art. constántei; pl. constánte adjectiv constantă

CONSTÁNTĂ, constante, s. f. (Mat.) Mărime a cărei valoare rămîne neschimbată. adjectiv constantă

Constant m. nume a doi împărați romani: CONSTANT I, fiul lui Constantin cel Mare (337-350), și CONSTANT II (641-648). invariabil constant

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului Constant

Constant   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular constant constantul constantă constanta
plural constanți constanții constante constantele
genitiv-dativ singular constant constantului constante constantei
plural constanți constanților constante constantelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z