ȘIÍSM s.n. Principal curent musulman, constituind religia de stat în Iran și în Yemen, care nu recunoaște sunna și pe califii sunniți. [Pron. și-ism. / < fr. chiism, cf. ar. șia – lege]. substantiv neutrușiism
ȘIÍSM s. n. principalul curent musulman, religia de stat în Iran și în Yemen, care nu recunoaște sunna și pe califii sunniți. (< fr. chiisme) substantiv neutrușiism
șiísm s. n. substantiv neutrușiism
ȘIÍSM, s. n. Curent apărut în islam în a doua jumătate a sec. VIII, care nu recunoaște sunna, principalul motiv al separării de sunniți fiind acceptarea lui Ali, ginerele lui Mahomed, ca urmaș legitim al acestuia. – Din fr. chiisme. substantiv neutrușiism
șiism | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | șiism | șiismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | șiism | șiismului |
plural | — | — |