trezít, -ă adj. Fig. Răsuflat, oțetit, stricat: vin trezit. adjectivtrezit
TREZÍT, -Ă, treziți, -te, adj. (Despre mâncăruri, băuturi etc.) Care și-a pierdut tăria, gustul, aroma etc.; răsuflat. ♦ Cu miros greu, descompus. – V. trezi. adjectivtrezit
trezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trezésc, imperf. 3 sg. trezeá; conj. prez. 3 să trezeáscă verb tranzitivtrezi
trezì v. 1. a se desmeți, a-și veni în fire: a se trezi din beție; 2. a deștepta: a trezi din somn; 3. fig. a face să nască: începură prin tipar a trezi opinia publică BĂLC.; 4. a se pomeni: se trezesc îmbrăcați în profiră împărătească CR.; 5. a se acri: prea lăsam vinul să se trezească. [Slav. TRĬEZVITI, a fi treaz]. verb tranzitivtrezì
TREZÍ, trezesc, vb. IV., 1. Tranz. și refl. A (se) deștepta din somn. 2. Refl. și tranz. A-și veni sau a face să-și vină în fire (dintr-o stare de reverie, de leșin etc.). 3. Refl. și tranz. A deveni sau a face să devină conștient, a ajunge sau a face să ajungă, să înțeleagă, să-și dea seama de realitate, de adevăr; a (se) dumeri, a (se) lămuri. 4. Refl. A se pomeni pe neașteptate cu cineva, a ajunge deodată undeva, la cineva sau într-o situație neprevăzută. ◊ Expr. Unde te trezești? se spune unui om prea îndrăzneț sau care se comportă în mod nepotrivit. ♦ A se afla într-un anumit loc sau într-o anumită stare de când știe, de când își poate aduce aminte. 5. Refl. (Despre mâncăruri, băuturi, mirosuri) A-și pierde tăria, gustul, aroma; a se răsufla. – Din sl. trĕzviti. verb tranzitivtrezi
trezésc și (vechĭ) trezvésc v. tr. (vsl. trĭezviti sen, a nu fi beat). Deștept din beție saŭ din somn: apa rece, huĭetu l-a trezit. V. refl. Mă deștept: bețivu, copilu s´a trezit. Fig. Mă gîndesc, înțeleg în fine: prea tîrziŭ te-aĭ trezit să cumperĭ. Mă răsuflu, mă oțetesc, mă stric: vinu s´a trezit. A te trezi cu, a te pomeni cu, a vedea deodată lîngă tine: cînd întorseĭ capu, mă treziĭ cu hoțu´n casă. Te trezeștĭ că, se poate întîmpla pin [!] surprindere să: te trezeștĭ c´a fugit cu baniĭ ! – În Tel. trăzvesc. verb tranzitivtrezesc
trezit adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | trezit | trezitul | trezită | trezita |
plural | treziți | treziții | trezite | trezitele | |
genitiv-dativ | singular | trezit | trezitului | trezite | trezitei |
plural | treziți | treziților | trezite | trezitelor |