conștient definitie

CONȘTIÉNT, -Ă adj. 1. Care are conștiința trează, care își dă seama de realitatea unui fapt, a unui lucru. 2. Care își dă seama de posibilitățile proprii, de rolul care îi revine în societate. // s.n. (Fil.) Categorie care exprimă ceea ce omul înfăptuiește în conformitate cu un anumit scop. [Pron. -ști-ent. / < fr. conscient]. adjectivconștient

conștiént (conștiéntă), adj. – Care își dă seama de realitate, care are conștiință. Fr. conscient, cu fonetismul influențat de știință. – Der. conștiință, s. f., din lat. conscientia (sec. XIX); conștiut, adj. (cunoscut); conștiincios, adj. pe baza fr. consciencieux; conștiinciozitate, s. f. (scrupulozitate); inconștient, adj.; inconștient, s. n.; subconștient, s. n. din fr. adjectivconștient

*conscient și (ob.) conștient, -ă adj. (lat. cón-sciens, -sciéntis). Care are conștiința (noțiunea) unuĭ lucru, unuĭ fapt: conscient de vina luĭ. adjectivconscient

*conștiént, V. conscient. adjectivconștient

conștient a. Filoz. care are cunoștință despre un fapt, despre un lucru. adjectivconștient

CONȘTIÉNT, -Ă adj. 1. care își dă seama de realitatea înconjurătoare. 2. care își dă seama de posibilitățile proprii, de rolul care îi revine în societate; lucid. ◊ care realizează scopuri dinainte fixate. (< fr. conscient) adjectivconștient

conștiént (-ști-ent) adj. m., pl. conștiénți; f. conștiéntă, pl. conștiénte adjectivconștient

CONȘTIÉNT, -Ă, conștienți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care își dă seama de realitatea înconjurătoare, care are conștiință. 2. Care își dă seama de posibilitățile sale, de rolul său în societate. ♦ (Despre activitatea umană) Care realizează scopuri dinainte stabilite. [Pr.: -ști-ent] – Din fr. conscient (după ști). adjectivconștient

CONȘTIÉNT, -Ă, conștienți, -te, adj. (Despre oameni) 1. Care-și dă seama de realitatea înconjurătoare, care are conștiință (1). Cînd a spus aceste cuvinte, era pe deplin conștient. 2. Care-și dă seama de posibilitățile sale, de rolul care-i revine în societate. Cu cît țăranii devin rziai con­știenți, cu atît mai ferm sînt ei de partea muncitorilor, cu atît mai fermă este hotărîrea lor de a ajuta prin toate mijloacele statul muncitoresc, pentru a face imposibilă reînscăunarea puterii moșierilor și capitaliștilor. LENIN, O. A. II 515. Democrație internă de partid înseamnă inten­sificarea activității maselor partidului și întărirea unității partidului, întărirea disciplinei proletare conștiente în partid. STALIN, O. VIII 157. Marx și Engels au învățat prole­tariatul să fie conștient de forțele sale, să fie conștient de interesele sale de clasă, să se unească pentru a lupta cu hotărîre împotriva burgheziei. Ist. P. C. (b) 16. Unitatea de voință și de acțiune a partidului presupun o disciplină unică, de fier, conștientă și respectată cu strictețe de toți comuniștii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2603. – Pronunțat: -ști-ent. adjectivconștient