RIZÓM s.m. Tulpină subterană a unor plante. [< fr. rhizome, cf. gr. rhiza – rădăcină]. substantiv masculinrizom
RIZÓM s. m. tulpină subterană a unor plante, lipsită de clorofilă. (< fr. rhizome, lat. rhizoma) substantiv masculinrizom
rizóm s. m., pl. rizómi substantiv masculinrizom
rizom n. Bot. rădăcina de sub pământ a unor plante, se prelungește la un capăt și se pierde de celălalt. substantiv masculinrizom
RIZÓM, rizomi, s. m. Tulpină subterană a anumitor plante, lipsită de clorofilă, cu aspect asemănător rădăcinii, uneori cu frunze rudimentare, care servește la înmagazinarea substanțelor de rezervă și ca organ de înmulțire vegetativă. – Din fr. rhizome. substantiv masculinrizom
rizom substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | rizom | rizomul |
plural | rizomi | rizomii | |
genitiv-dativ | singular | rizom | rizomului |
plural | rizomi | rizomilor |