ridicul definitie

credit rapid online ifn

RIDÍCUL, -Ă adj. v. ridicol. adjectivridicul

*ridícul, -ă adj. (lat. ridiculus, d. ridére, a rîde. V. deriziune). Care (fără intențiune) te face să rîzĭ, demn de luat în rîs: a cădea în ridicul, a zugrăvi ridiculu. Adv. A vorbi ridicul. V. comic. adjectivridicul

credit rapid online ifn

ridicul a. vrednic de râs: om ridicul ║ n. 1. ceeace e ridicul: 2. batjocură: a se expune ridiculului. adjectivridicul

RIDÍCUL, -Ă adj. v. ridicol. adjectivridicul

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiridicul

ridicul  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ridicul ridiculul ridiculă ridicula
plural ridiculi ridiculii ridicule ridiculele
genitiv-dativ singular ridicul ridiculului ridicule ridiculei
plural ridiculi ridiculilor ridicule ridiculelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z