purica definitie
- Vezi aici mai multe sinonimepurica
- Vezi aici mai multe rimepurica
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupu
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cupur
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuca
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuica
púric, a -á v. tr. (lat. púlico, -áre, a produce puricĭ; pv. sp. pg. espulgar, fr. épucer). Caut de puricĭ: a purica un cățel. Fig. Caut amănunțit, cercetez minuțios: a purica o carte. verb tranzitivpuric
purica, puric I. v. t. 1. a curăța de purici 2. a examina ceva cu atenție II. v. r. a se curăța de purici verb tranzitivpurica
puricá (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 3 púrică verb tranzitivpurica
PURICÁ, púric, vb. I. 1. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) curăța de purici. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A examina ceva cu atenție, cu de-amănuntul. [Var.; pureca vb. I] – Probabil lat. *pulicare (< pulicem). verb tranzitivpurica
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluipurica
| purica verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)purica | puricare | puricat | puricând | singular | plural | ||
| puricând | puricați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | puric | (să)puric | puricam | puricai | puricasem | |
| a II-a (tu) | purici | (să)purici | puricai | puricași | puricaseși | ||
| a III-a (el, ea) | purică | (să)puricai | purica | purică | puricase | ||
| plural | I (noi) | puricăm | (să)puricăm | puricam | puricarăm | puricaserăm | |
| a II-a (voi) | puricați | (să)puricați | puricați | puricarăți | puricaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | purică | (să)purice | puricau | puricară | puricaseră | ||