oțeli definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeoțeli
- Vezi aici mai multe rimeoțeli
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuoț
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuoțe
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina culi
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cueli
oțelí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. oțelésc, imperf. 3 sg. oțeleá; conj. prez. 3 să oțeleáscă verb tranzitivoțeli
oțelì v. 1. a muia oțelul sau fierul roșu în apă spre a se face mai tare; 2. fig. a întări; 3. fam. a se îmbăta. verb tranzitivoțelì
OȚELÍ, oțelesc, vb. IV. 1. Tranz. A mări duritatea unei piese metalice prin călire. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întări, a (se) fortifica; a (se) căli. 3. Refl. (Reg.) A se ameți de băutură, a se îmbăta. – Din oțel. verb tranzitivoțeli
oțelésc v. tr. (d. oțel; ceh. oceliti, d. ocel, oțel). Prefac feru în oțel călindu-l. Lipesc oțel la fer: oțelesc o sabie. Fig. Întăresc: îmĭ oțelesc inima și brațu pentru apărarea patriiĭ. V. refl. Mă întăresc: mă oțelesc în luptă. Iron. Beaŭ vin, trag la măsea. verb tranzitivoțelesc
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluioțeli
| oțeli | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)oțeli | oțelire | oțelit | oțelind | singular | plural | ||
| oțelind | oțeliți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | oțelesc | (să)oțelesc | oțeleam | oțelii | oțelisem | |
| a II-a (tu) | oțelești | (să)oțelești | oțeleai | oțeliși | oțeliseși | ||
| a III-a (el, ea) | oțelește | (să)oțeleai | oțelea | oțeli | oțelise | ||
| plural | I (noi) | oțelim | (să)oțelim | oțeleam | oțelirăm | oțeliserăm | |
| a II-a (voi) | oțeliți | (să)oțeliți | oțeleați | oțelirăți | oțeliserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | oțelesc | (să)oțelească | oțeleau | oțeliră | oțeliseră | ||