injecta definitie

INJECTÁ vb. I. 1. tr. A introduce un lichid cu seringa într-un corp, într-o rană etc. ♦ A introduce ceva prin presiune într-un corp. 2. refl. (Despre ochi) A se înroși, a se congestiona. [< fr. injecter, cf. lat. in – în, iactum < iacere – a arunca]. verb tranzitivinjecta

injectá, injectez v. t. 1. a mitui. 2. (glum.) a poseda sexual. verb tranzitivinjecta

injectá (a ~) vb., ind. prez. 3 injecteáză verb tranzitivinjecta

injectà v. a introduce un lichid într’o cavitate a corpului, într’o rană. verb tranzitivinjectà

INJECTÁ, injectez, vb. I. 1. Tranz. A introduce, cu ajutorul seringii, un medicament lichid într-un organism. ♦ A introduce, sub presiune, în masa unui material sau într-un spațiu închis, un fluid sau o suspensie de corp pulverulent. 2. Refl. (Despre ochi) A se colora ușor în roșu; a se înroși, a se congestiona. – Din fr. injecter, lat. injectare. verb tranzitivinjecta

INJECTÁ, injectez, vb. I. 1. Tranz. A introduce cu ajutorul seringii un medicament lichid într-un orga­nism animal sau vegetal. ♦ A introduce sub presiune în­tr-un material sau într-o incintă un fluid sau o suspensie în aer de corp pulverulent. 2. Refl. (Despre ochi) A se colora ușor în roșu (din cauza spargerii unui mic vas de sînge); a se con­gestiona. verb tranzitivinjecta

*injectéz v. tr. (lat. in-jectare, a arunca în, d. in-jícere, -jectum, a arunca în. V. înĭept, ab-ject, pro-ĭect, trec). Introduc cu un instrument un lichid în corp pintr´o [!] deschizătură naturală saŭ făcută de mîna omuluĭ: a-țĭ injecta morfină ca să adormĭ. V. refl. Devin injectat: fața bețivuluĭ se injectase. verb tranzitivinjectez

îmbalsaméz și îmbălsăméz v. tr. (d. balsam; it. imbalsamare, fr. embaumer). Umplu un cadavru cu substanțe aromatice ca să nu putrezească. Parfumez: florile îmbalsamează aeru. – Astăzĭ nu se maĭ îmbalsamează morțiĭ scoțîndu-li-se intestinele, ca în vechime, ci se injectează în vine niște substanțe care împedecă putrezirea, și de aceĭa e maĭ exact a zice a injecta. verb tranzitivîmbalsamez