găteală definitie

găteálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a te găti de a-țĭ face toaleta, vorbind de femeĭ. Ceĭa ce servește la toaletă (gĭuvaĭerurĭ, rochiĭ ș. a.). substantiv feminingăteală

găteálă s. f., g.-d. art. gătélii; pl. gătéli substantiv feminingăteală

găteală f. 1. acțiunea de a se găti; 2. mijloc și mod de gătit, toaletă. substantiv feminingăteală

GĂTEÁLĂ, găteli, s. f. Faptul de a (se) găti; (concr.) ceea ce servește cuiva spre a (se) găti, spre a (se) împodobi. – Găti + suf. -eală. substantiv feminingăteală

GĂTEÁLĂ, găteli, s. f. Împodobire cu haine fru­moase, dichiseală; (concretizat) îmbrăcăminte frumoasă, podoabă. O privire aruncată în treacăt asupra... lucru­rilor de găteală și de îmbrăcăminte, aprinse într-însa dorința neînfrîntă de a vedea pe Annicuța de aproape. D. ZAMFIRESCU, R. 169. Numai pentru găteala ei trebuia părinții să ție la curte mai mulți croitori. SBIERA, P. 139. Găteala miresei. ȘEZ. III 184. substantiv feminingăteală

a scăpa la găteală expr. a scăpa laba. substantiv femininascăpalagăteală