fenilen definitie
- Vezi aici mai multe rimefenilen
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cufe
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cufen
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuen
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina culen
fenilén s. m., pl. feniléni substantiv masculinfenilen
FENILÉN, fenileni, s. m. (Chim.) Radical organic bivalent, rezultat din benzen prin înlăturarea a doi atomi de hidrogen. [Pl. și (n.): fenilene] – Din fr. phénylène. substantiv masculinfenilen
FENILÉN, fenileni, s. m. (Chim.) Radical organic bivalent, rezultat din benzen prin înlăturarea a doi atomi de hidrogen. [Pl. și (n.): fenilene] – Din fr. phénylène. substantiv neutrufenilen
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifenilen
| fenilen substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | fenilen | fenilenul |
| plural | fenilene | fenilenele | |
| genitiv-dativ | singular | fenilen | fenilenului |
| plural | fenilene | fenilenelor | |
| fenilen substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | fenilen | fenilenul |
| plural | fenilene | fenilenele | |
| genitiv-dativ | singular | fenilen | fenilenului |
| plural | fenilene | fenilenelor | |