șpiona definitie
- Vezi aici mai multe rimeșpiona
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cușp
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cușpi
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuna
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuona
ȘPIONÁ vb. I. v. spiona. verb tranzitivșpiona
SPIONÁ vb. I. intr. A face spionaj. ♦ tr. A iscodi, a pândi. [Pron. spi-o-, var. șpiona vb. I. / < it. spionare, fr. espionner]. verb tranzitivspiona
SPIONÁ vb. I. intr. a face spionaj. II. tr. a iscodi, a pândi. (< germ. spionieren, it. spionare) verb tranzitivspiona
spioná (a ~) (spi-o-) vb., ind. prez. 3 spioneáză verb tranzitivspiona
SPIONÁ, spionez, vb. I. 1. Intranz. A culege în mod clandestin informații secrete privitoare la un stat și a le transmite altui stat. 2. Tranz. și refl. recipr. A (se) iscodi, a (se) pândi în scopul de a raporta cuiva cele aflate. ♦ A (se) privi, a (se) urmări pe furiș. [Pr.: spi-o-] – Din germ. spionieren, it. spionare. Cf. fr. espionner. verb tranzitivspiona
*spionéz v. tr. (fr. espionner). Pîndesc, iscodesc, observ faptele, mișcările, vorbele cuĭva ca să știŭ ce măsurĭ să ĭaŭ contra luĭ: a spiona armata inamică. verb tranzitivspionez
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluișpiona
| șpiona | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)șpiona | șpionare | șpionat | șpionând | singular | plural | ||
| șpionând | șpionați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | șpionez | (să)șpionez | șpionam | șpionai | șpionasem | |
| a II-a (tu) | șpionezi | (să)șpionezi | șpionai | șpionași | șpionaseși | ||
| a III-a (el, ea) | șpionează | (să)șpionai | șpiona | șpionă | șpionase | ||
| plural | I (noi) | șpionăm | (să)șpionăm | șpionam | șpionarăm | șpionaserăm | |
| a II-a (voi) | șpionați | (să)șpionați | șpionați | șpionarăți | șpionaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | șpionează | (să)șpioneze | șpionau | șpionară | șpionaseră | ||