șondromăni | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)șondromăni | șondromănire | șondromănit | șondromănind | singular | plural | ||
șondromănind | șondromăniți | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | șondromănesc | (să)șondromănesc | șondromăneam | șondromănii | șondromănisem | |
a II-a (tu) | șondromănești | (să)șondromănești | șondromăneai | șondromăniși | șondromăniseși | ||
a III-a (el, ea) | șondromănește | (să)șondromăneai | șondromănea | șondromăni | șondromănise | ||
plural | I (noi) | șondromănim | (să)șondromănim | șondromăneam | șondromănirăm | șondromăniserăm | |
a II-a (voi) | șondromăniți | (să)șondromăniți | șondromăneați | șondromănirăți | șondromăniserăți | ||
a III-a (ei, ele) | șondromănesc | (să)șondromănească | șondromăneau | șondromăniră | șondromăniseră |