șoimărit definitie
- Vezi aici mai multe rimeșoimărit
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cușo
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cușoi
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuit
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina curit
șoimărít s. n. adjectivșoimărit
ȘOIMĂRÍT s. n. Vânătoare cu ajutorul șoimilor (1). – Șoim + suf. -ărit. adjectivșoimărit
șoimărí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șoimărésc, imperf. 3 sg. șoimăreá; conj. prez. 3 să șoimăreáscă verb tranzitivșoimări
ȘOIMĂRÍ, șoimăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A desfigura, a poci. – Cf. ș o i m a n. verb tranzitivșoimări
șoĭmănésc v. tr. (d. șoĭmane). Vest. Zăpăcesc, betegesc, lovesc pin [!] vre-o boală năprasnică. – La Gor. 88, -ăresc. verb tranzitivșoĭmănesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluișoimărit
| șoimărit | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | șoimărit | șoimăritul | șoimărită | șoimărita |
| plural | șoimăriți | șoimăriții | șoimărite | șoimăritele | |
| genitiv-dativ | singular | șoimărit | șoimăritului | șoimărite | șoimăritei |
| plural | șoimăriți | șoimăriților | șoimărite | șoimăritelor | |