înzestrare definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeînzestrare
- Vezi aici mai multe rimeînzestrare
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîn
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuînz
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuare
înzestráre s. f., g.-d. art. înzestrắrii; pl. înzestrắri substantiv femininînzestrare
ÎNZESTRÁRE, înzestrări, s. f. Acțiunea de a înzestra și rezultatul ei. ♦ Fig. Sumă de calități; capacitate, talent. – V. înzestra. substantiv femininînzestrare
înzestrá (a ~) vb., ind. prez. 3 înzestreáză verb tranzitivînzestra
înzestrà v. 1. a da zestre; 2. fig. a gratifica, a împodobi cu daruri sufletești: natura l’a înzestrat cu toate talentele. verb tranzitivînzestrà
ÎNZESTRÁ, înzestrez, vb. I. Tranz. 1. A da zestre unei fete (când se mărită). ♦ A acorda cuiva un bun, o sursă de venituri etc. 2. A prevedea cu cele necesare o întreprindere, o instituție etc.; a dota. 3. Fig. A dota pe cineva cu calități morale, fizice etc. – În + zestre. verb tranzitivînzestra
înzestréz v. tr. (d. zestre; pv. adastrar). Daŭ zestre, dotez: părințiĭ îșĭ înzestrează fetele. Fig. Natura a înzestrat-o cu o mare frumuseță [!] și inteligență. verb tranzitivînzestrez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiînzestrare
| înzestrare | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | înzestrare | înzestrarea |
| plural | înzestrări | înzestrările | |
| genitiv-dativ | singular | înzestrări | înzestrării |
| plural | înzestrări | înzestrărilor | |