înveșnicit definitie
- Vezi aici mai multe sinonimeînveșnicit
- Vezi aici mai multe rimeînveșnicit
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuîn
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuînv
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuit
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cucit
*veșnicésc și înveșnicésc v. tr. (după eternizez). Rar. Eternizez. – Răŭ scris vecĭnicesc. verb tranzitivveșnicesc
înveșnicí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înveșnicésc, imperf. 3 sg. înveșniceá; conj. prez. 3 să înveșniceáscă verb tranzitivînveșnici
ÎNVEȘNICÍ, înveșnicesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A face ca ceva să devină veșnic, să dureze nelimitat; a eterniza, a perpetua. [Var.: învecinicí vb. I] – În + veșnic. verb tranzitivînveșnici
înveșnicésc, V. veșnicesc. verb tranzitivînveșnicesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiînveșnicit
| înveșnicit | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | înveșnicit | înveșnicitul | înveșnicită | înveșnicita |
| plural | înveșniciți | înveșniciții | înveșnicite | înveșnicitele | |
| genitiv-dativ | singular | înveșnicit | înveșnicitului | înveșnicite | înveșnicitei |
| plural | înveșniciți | înveșniciților | înveșnicite | înveșnicitelor | |