întufoșa | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)întufoșa | întufoșare | întufoșat | întufoșând | singular | plural | ||
întufoșând | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | (să)— | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | (să)— | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) | întufoșează | (să)— | întufoșa | întufoșă | întufoșase | ||
plural | I (noi) | — | (să)— | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | (să)— | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) | întufoșează | (să)întufoșeze | întufoșau | întufoșară | întufoșaseră |