INTITULÁ vb. I. tr. A da un titlu (unei cărți, unei lucrări etc.). ♦ refl. A-și lua, a-și da un titlu. [P.i. 3,6 -lează, var. întitula vb. I. / < fr. intituler, cf. lat. intitulare]. verb tranzitivintitula
întitulá v. a da un titlu. verb tranzitivîntitula
ÎNTITULÁ vb. I. v. intitula. verb tranzitivîntitula
INTITULÁ, intitulez, vb. I. Tranz. A pune, a da un titlu (unei scrieri, unei persoane etc.). ♦ Refl. A purta un titlu, a se numi. Ion Huniade se intitula voievod al Ardealului. – Variantă: întitulá vb. I. verb tranzitivintitula
INTITULÁ vb. I. tr. A da un titlu (unei cărți, unei lucrări etc.). ♦ refl. A-și lua, a-și da un titlu. [P.i. 3,6 -lează, var. întitula vb. I. / < fr. intituler, cf. lat. intitulare]. verb tranzitivintitula
intitulá (a ~) vb., ind. prez. 3 intituleáză verb tranzitivintitula
INTITULÁ, intitulez, vb. I. Tranz. A da, a pune un titlu unei scrieri; a numi într-un anumit fel pe cineva sau ceva. ♦ Refl. A purta un titlu; a se numi. [Var.: (pop.) întitulá vb. I] – Din fr. intituler, lat. intitulare. verb tranzitivintitula
INTITULÁ, intitulez, vb. I. Tranz. A pune, a da un titlu (unei scrieri, unei persoane etc.). ♦ Refl. A purta un titlu, a se numi. Ion Huniade se intitula voievod al Ardealului. – Variantă: întitulá vb. I. verb tranzitivintitula
*întituléz v. tr. (mlat. intitulo, -áre, fr. intituler, it. intitolare). Daŭ titlu uneĭ cărțĭ, unuĭ suveran. V. refl. Îmĭ daŭ titlu de: acest mitropolit se întitulează „al Moldoveĭ și Suceveĭ”. verb tranzitivîntitulez
*întituléz v. tr. (mlat. intitulo, -áre, fr. intituler, it. intitolare). Daŭ titlu uneĭ cărțĭ, unuĭ suveran. V. refl. Îmĭ daŭ titlu de: acest mitropolit se întitulează „al Moldoveĭ și Suceveĭ”. verb tranzitivîntitulez
întitula | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)întitula | întitulare | întitulat | întitulând | singular | plural | ||
întitulând | întitulați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | întitulez | (să)întitulez | întitulam | întitulai | întitulasem | |
a II-a (tu) | întitulezi | (să)întitulezi | întitulai | întitulași | întitulaseși | ||
a III-a (el, ea) | întitulează | (să)întitulai | întitula | întitulă | întitulase | ||
plural | I (noi) | întitulăm | (să)întitulăm | întitulam | întitularăm | întitulaserăm | |
a II-a (voi) | întitulați | (să)întitulați | întitulați | întitularăți | întitulaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | întitulează | (să)întituleze | întitulau | întitulară | întitulaseră |