înrudi definitie

credit rapid online ifn

!înrudí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se înrudéște, imperf. 3 sg. se înrudeá; conj. prez. 3 să se înrudeáscă verbînrudi

înrudì v. a fi rudă: un țigan ce se înrudea cu un boier. V. rudă. verbînrudì

credit rapid online ifn

ÎNRUDÍ, înrudesc, vb. IV. Refl. recipr. 1. A fi sau a deveni rudă cu cineva; a se înnemuri2. 2. Fig. A avea caractere (esențiale) comune cu cineva sau cu ceva. – În + rudă. verbînrudi

înrudésc și rudésc v. tr. (d. rudă 1). Fac rudă. V. refl. Mă fac rudă, mă încuscresc. Îs rudă: familiile noastre se înrudesc. Fig. Aceste cuvinte se înrudesc. V. cumetresc. verbînrudesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiînrudi

înrudi   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)înrudi înrudire înrudit înrudind singular plural
înrudind înrudiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) înrudesc (să)înrudesc înrudeam înrudii înrudisem
a II-a (tu) înrudești (să)înrudești înrudeai înrudiși înrudiseși
a III-a (el, ea) înrudește (să)înrudeai înrudea înrudi înrudise
plural I (noi) înrudim (să)înrudim înrudeam înrudirăm înrudiserăm
a II-a (voi) înrudiți (să)înrudiți înrudeați înrudirăți înrudiserăți
a III-a (ei, ele) înrudesc (să)înrudească înrudeau înrudi înrudiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z