înfocát, -ă adj. Arzător, torid: climă înfocată. Fig. Plin de înfocare, înflăcărat: o inimă înfocată. Adv. Cu înfocare. adjectivînfocat
înfocat a. 1. fierbinte: de prin clime înfocate AL.; 2. fig. ardent, pasionat: o inimă înfocată. adjectivînfocat
ÎNFOCÁT, -Ă, înfocați, -te, adj. 1. Înfierbântat peste măsură; fierbinte, aprins2; care arde și dogorește ca focul. ♦ De culoarea focului, roșu-aprins. ♦ Fig. (Despre ochi) Focos, scânteietor, viu. 2. Fig. Înflăcărat, însuflețit, pasionat. – V. înfoca. adjectivînfocat
înfóc, a -á v. tr. (d. foc. – Înfoacă, să înfoace). Vechĭ. Azĭ Maram. Aprind, incendiez, înferbînt [!]. verb tranzitivînfoc
înfocá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 înfoácă verb tranzitivînfoca
ÎNFOCÁ, (rar) înfóc, vb. I. (Rar) 1. Tranz. A înfierbânta, a încălzi ceva la foc; a da foc la ceva. 2. Refl. Fig. A se aprinde, a se înflăcăra (ca urmare a unui sentiment puternic). – În + foc. verb tranzitivînfoca
înfocat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | înfocat | înfocatul | înfocată | înfocata |
plural | înfocați | înfocații | înfocate | înfocatele | |
genitiv-dativ | singular | înfocat | înfocatului | înfocate | înfocatei |
plural | înfocați | înfocaților | înfocate | înfocatelor |